Dragnea despre „Doi şi-un sfert”: Îmi doresc ca această structură să redevină un partener serios pentru celelalte servicii de informaţii
0
Ministerului Afacerilor Interne îşi prezintă, miercuri, bilanţul activităţii pe anul 2016. La şedinţa de evaluare participă şi premierul Sorin Grindeanu, dar şi liderul PSD Liviu Dragnea. Acesta din urmă a declarat că îşi doreşte ca Direcţia Generală de Protecţie Internă să redevină un partener serios pentru celelalte servicii de informaţii, parchete şi instituţii din România, printr-un regim de colaborare „corectă, constituţională şi legală”.
UPDATE Augustin Lazăr, procurorul general al României, a declarat, miercuri, la prezentarea bilanţului Ministerului Afacerilor Interne, că apreciază "în mod deosebit” activitatea preventivă a ministerului şi că este de remarcat faptul că 78 la sută dintre constatările infracţiunilor au fost realizate în flagrant, pentru că asta înseamnă că organele legii au fost active şi au acţionat rapid.
"Apreciez în mod deosebit activitatea preventivă şi volumul de activitate preventivă desfăşurată de Ministerul Afacerilor Interne, ca şi, de altfel, volumul de constatări care poate fi observat în materialul statistic. Dintre aceste constatări este de remarcat că 78 la sută sunt realizate în flagrant, ceea ce înseamnă că organele de aplicare a legii au fost exact unde a trebuit, că au avut rol activ şi au avut capacitate de reacţie rapidă de a-şi îndeplini misiunea. Asta este foarte important pentru ofiţeri şi, în general, pentru organele judiciare”, a declarat Augustin Lazăr la prezentarea bilanţului Ministerului Afacerilor Interne.
Procurorul general consideră că buna cooperare pe care Ministerul Public a avut-o cu Ministerul de Interne a dus la o mai bună instrumentare a unor dosare mari în cursul anului trecut, dând exemplu dosarul Colectiv sau cele din domeniul sănătăţii.
"Sunt toate provocări la inteligenţa profesională a poliţiştilor şi procurorilor. Este de apreciat că au reuşit să creeze grupuri investigative care au reprezentat o resursă puternică pentru instrumentarea acestor dosare, pe care toată lumea doreşte să le vadă rezolvate”, a precizat procurorul.
Lazăr a lăudat "obiectivul major al MAI”, cel al integrităţii, pe care îl consideră "un fir roşu în activitatea noastră”.
"Dacă ne uităm la poliţiştii testaţi, din 67, 64 au fost în regulă cu referire la integritatea ofiţerilor de poliţie, ceea ce cred că este absolut remarcabil”, a subliniat Lazăr, care este de părere că premierea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie care au refuzat mita este o practică bună, care încurajează buna conduită a poliţiştilor.
Procurorul general a mai declarat că detectarea faptelor de evaziune fiscală este o prioritate pentru organele judiciare, iar aceasta trebuie făcută mai eficient, întrucât, din totalul inculpaţilor trimişi în judecată în 2016, cei acuzaţi de evaziune fiscală au reprezentat doar 3 la sută.
"Aceasta este o chestiune serioasă care trebuie să ne pună pe gânduri, să fim în măsură de a detecta mai bine faptele de evaziune fiscală, de contrabandă, de spălare de bani, cele care afectează resursele bugetului naţional. Este o prioritate pe care trebuie să o ducem cu atenţie înainte. A cerceta o evaziune fiscală nu e chiar atât de simplu, necesită ofiţeri specializaţi ai poliţei judiciare”, a spus Lazăr.
El a mai menţionat că Institutul Naţional de Expertiză Criminalistică al Poliţiei Române este un institut competent, care a ajutat la rezolvarea cazurilor complicate prin identificări ADN, prin cercetarea locului faptei în diferite cazuri ce au putut crea probleme.
"Aş dori să văd care institut al poliţiei din Europa sau din lume a mai rezolvat o asemenea problemă: de a identifica bunuri aparţinând patrimoniului cultural al României, respectiv două tabule de legi, de a determina că două astfel de tabule găsite la case de licitaţii în state ale Uniunii Europene poartă pe ele urme de sol din situl Troesmis din raza comunei Turcoaia, judeţul Tulcea. Să realizezi o asemenea performanţă, eu zic că e ceva”, a subliniat Lazăr.
În finalul discursului său, Augustin Lazăr a spus că interesul comun al ofiţerilor poliţiei judiciare şi al procurorilor este binele public.
'Vă asigur că vom fi foarte atenţi la calitatea actelor de urmărire pe care trebuie să le facem atât ca ofţieri ai poliţiei judicare, cât şi ca procurori pentru a asigura drepturile fundamentale, pentru a recupera încrederea acolo unde ea a devenit mai puţin tare, încrederea opiniei publice şi încrederea în noi înşine, fiindcă interesul nostru este comun: binele public”, a precizat Lazăr.
Criminalitatea, în scădere
La eveniment mai participă şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Între participanţi se află şi directorul SRI, Eduard Hellvig, primarul Capitalei, Gabriela Firea, procurorul general Augustin Lazăr.
Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a declarat că fenomenul infracţional în 2016 a fost în scădere, pentru al cincilea an consecutiv.
Potrivit ministrului, în 2016 s-a înregistrat cel mai mic procent al criminalităţii, în scădere cu 7% faţă de anul precedent, iar criminalitatea stradală s-a diminuat cu peste 9%.
De asemenea, 2016 este al patrulea an consecutiv în care numărul deceselor în urma accidentelor de circulaţie s-a menţinut sub 2.000, a arătat Carmen Dan, citată de Agerpres.
Ea a menţionat şi o scădere raportată la anii anteriori a cazurilor de violenţă în familie, în timp ce în mediul rural au scăzut cu 14% infracţiunile de furt şi cu 8% cele de tâlhărie.
În ceea ce priveşte criminalitatea organizată, în 2016 au avut loc cu 26% mai multe acţiuni operative decât în 2015 şi s-a reuşit destructurarea a 200 de grupări infracţionale organizate.
Totodată, a crescut gradul de recuperare a prejudiciilor, iar măsurile asigurătorii s-au ridicat la suma de aproape patru miliarde de lei.
Dragnea: Îmi doresc ca această structură să redevină un partener serios pentru celelalte servicii de informaţii
La rândul lui, Liviu Dragnea a explicat că Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a afirmat miercuri, la bilanţul MAI, că îşi doreşte ca Direcţia Generală de Protecţie Internă să redevină un partener serios pentru celelalte servicii de informaţii, parchete şi instituţii din România, printr-un regim de colaborare „corectă, constituţională şi legală”.
„Ca şi MAI care, din păcate, de mulţi ani a trecut prin foarte multe frământări politice, începând cam prin 2008 – 2009, şi şi-a putut păstra stabilitatea, şi DGPI a trecut prin multe transformări, unele benefice, altele nu. Poate unii nu au vrut ca această structură să mai aibă capacitatea şi eficienţa de pe vremuri. Eu cred că această structură, a fost o decizie riscantă a fostului guvern de a adopta schimbări profunde în structura DGPI prin OUG”, a afirmat Liviu Dragnea.
Liderul PSD şi-a exprimat speranţa că DGPI va redeveni un partener serios pentru celelalte servicii de informaţii şi instituţii din România.
„Îmi doresc ca această structură să redevină un partener serios pentru celelalte servicii de informaţii din România şi parchete, pentru toate celelalte instituţii care au nevoie de un asemenea partener. Sigur, printr-un regim de colaborare corectă, constituţională şi legală. Din partea mea, ca preşedinte al Camerei Deputaţilor, o să aveţi tot sprijinul”, a conchis Liviu Dragnea.
Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, cu 174 voturi „pentru”, 81 voturi „împotrivă” şi 18 abţineri, proiectul de lege pentru aprobarea OUG 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă prin reorganizarea structurii de protecţie internă din cadrul MAI, activitatea acesteia în domeniul securităţii naţionale urmând să aibă caracter secret de stat. Direcţia va fi sub control parlamentar.
Hellvig: MAI şi SRI nu duc războaie diferite
Directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), Eduard Hellvig, prezent la şedinţa de evaluare a activităţii Ministerului Afacerilor Interne pe anul 2016, a declarat că MAI şi SRI nu duc războaie diferite, doar armele diferă, iar duşmanii României reprezintă duşmanii comuni.
"Atât noi, cât şi dumneavoastră nu ducem războaie diferite, doar armele diferă. Duşmanii României sunt duşmanii noştri comuni. Din punctul de vedere al SRI, singura noastră armă este informaţia, iar singurul nostru scut este respectarea legii. Vom continua să utilizăm eficient şi responsabil această armă, pentru a vă pune la dispoziţie informaţii utile, pentru asigurarea ordinii publice şi a siguranţei cetăţenilor României", a spus el.
Directorul SRI a afirmat că parteneriatul dintre Ministerul de Interne şi Serviciul Român de Informaţii este vital pentru securitatea naţională a României.
"Personal, cred că în 2017 colaborarea dintre SRI şi MAI este importantă pentru menţinerea unui nivel optim de răspuns al statului român la situaţii din ce în ce mai diverse. Consider că trebuie să ne pregătim împreună şi să exersăm modalităţile de răspuns în timp real la ameninţări şi riscuri. Trebuie să intuim corect cel fel de viitor se conturează pentru România în acest context regional şi global. Instituţia pe care o conduc este preocupată să înţeleagă şi să anticipeze acest viitor, pentru că el va fi cel care ne va influenţa major evoluţia ca societate şi ca democraţie", a punctat Hellvig.
În opinia sa, evoluţiile recente obligă SRI şi MAI să-şi consolideze parteneriatul.
"Unele ameninţări la adresa ordinii publice se pot transforma în ameninţări grave la adresa securităţii naţionale. De multe ori, acestea sunt gândite în prealabil tocmai pentru a avea un impact asupra securităţii naţionale. Parteneriatele dintre instituţiile noastre sunt parteneriate naturale, fireşti, dar şi extrem de necesare, iar pentru asta vreau să vă mulţumesc pentru excelenta colaborare avută în mai multe momente importante", a reliefat directorul Serviciului Român de Informaţii.
Hellvig a subliniat că SRI deţine capacităţi de cel mai înalt nivel în culegere de informaţii, apreciate de partenerii României din NATO. Totodată, el a afirmat că întărirea democraţiei vine din echilibrul existent între toate instituţiile menite să protejeze cetăţenii şi statul.
"Împreună reprezentăm statul român şi nimeni nu va fi interesat de rivalităţi instituţionale. (...) Din punctul meu de vedere, nu există limită în ceea ce priveşte obiectivele pe care le atingem împreună, atât timp cât respectăm legea, mandatul primit şi interesele României. Parteneriatele dintre instituţii trebuie să fie corecte, transparente, să acţioneze pentru binele public şi trebuie să acţioneze fiecare pe zona sa de competenţă, pentru a preveni", a completat el.
Se încarcă comentariile...
