Au fost sau n-au fost 5.000 de participanţi la Valea Uzului?

Nu întotdeauna cifrele par a fi date abstracte şi lipsite de viaţă. E important să nu uităm că oamenii sunt cei care strâng, folosesc datele şi le dau viaţă. Oamenii aleg ce să calculeze şi cum să folosească rezultatele, iar cel din urmă aspect e şi mai important atunci când avem de-a face cu cifre despre numărul participanţilor la o manifestaţie publică.

Detractorii încearcă să minimalizeze acest număr prin erori deliberate de calcul, iar susţinătorii să-l amplifice în mod artificial. Ideea e că atât unii, cât şi alţii vă pot manipula.

De cele mai multe ori, numărul participanţilor la un miting este aproximat de presă şi/sau jandarmerie. Uneori, cifra totală a participanţilor poate fi pur şi simplu eronată şi, de cele mai multe ori, cel mai indicat este să încercăm să ne dăm seama dacă cifra vehiculată este măcar plauzibilă.

Nu vă mulţumiţi să luaţi de bun un număr de participanţi, analizaţi datele.

Pe 26 august site-ul bilingv Adevărul.ro şi Realitatea.net. 

În niciuna din aceste ştiri nu apar poze de la faţa locului, ceea ce m-a pus automat în gardă.

Colaj cu ştirile apărute în presa românească despre ceremonia ecumenică de la Cimitirul de la Valea Uzului (judeţul Bacău)

Subiectul este cu atât mai interesant mai ales că acum două luni, pe 6 iunie, de Ziua Eroilor, n-au ratat ocazia să speculeze pe seama acestor tensiuni. 

De data aceasta, manifestarea de comemorare a soldaţilor fusese iniţiată de Primăria comunei Sânmartin (Harghita), în colaborare cu Consiliul Judeţean Harghita, întrucât cei comemoraţi sunt tinerii ostaşi secui căzuţi în timpul asaltului armatei sovietice la trei zile după ce România a trecut de partea Aliaţilor.   

În data de 26 august 1944, armata sovietică a spart linia frontului de la Valea Uzului, iar după ce România a trecut de partea Aliaţilor, a început atacul liniei de apărare maghiară. Dat fiind faptul că se afla în prima linie, prima înfrângere a suferit-o unitatea de grăniceri secui formată din tineri de 17 şi 18 ani.

Am vrut să văd câţi participanţi au fost în realitate la slujba ecumenică din Cimitirul Internaţional din Valea Uzului, aşa că am descoperit câteva fotoreportaje publicate de site-urile de limbă maghiară MASZOL.ro, Székelyhon.ro şi uz-volgye.ro. 

Neavând la dispoziţie o imagine de sus, am folosit metoda reconstituirii a zonei populate.

În primul rând, am identificat câteva puncte de reper din poze pentru a le suprapune cu cele menţionate de planul de amplasament de la cadastru. 

Puncte de reper identificate în poze şi pe planul de amplasament de la cadastru. Sursa: b1.ro

Am delimitat zona populată pe o fotografie a cimitirului făcută de la înălţime în baza reperelor identificate.

După care, am folosit aplicaţia Mapchecking.com astfel încât să estimez aproximativ numărul participanţilor la eveniment, delimitând zona populată:

Dacă admitem că în perimetrul de circa 780 m² identificaţi avem 1 persoană/m², vom constata că la eveniment n-aveau cum să participe nici „5000 de cetăţeni români de etnie maghiară”, şi nici „câteva mii”, ci doar câteva sute (600-800 persoane). 

Chiar şi în condiţiile în care mărim baza de calcul la 2 persoane/m², vom obţine un total de circa 1500 de participanţi, nicidecum „câteva mii”.

Totuşi, dacă vrem să vedem cum ar arăta slujba ecumenică din Cimitirul Internaţional de la Valea Uzului, putem extinde zona populată la 5000 de m², ceea ce ar reprezenta 62,5% din suprafaţa totală a cimitirului (circa 8000 m² ). 

De aici constatăm că la 5000 de participanţi, fotograful trebuia să urce pe ceva mai înalt pentru a face poze de ansamblu, ceea ce nu s-a întâmplat pe 26 august. Mapchecking a afişat un perimetru mult mai mare pentru acei „circa 5000 de participanţi” la slujba în aer liber.

Revenim la câteva poze de ansamblu pentru a estima gradul de „ocupare” a cimitirului:

Poze de ansamblu ilustrând gradul de „ocupare” a cimitirului de către participanţii la slujba ecumenică din Cimitirul de la Valea Uzului

Sursa: www.uz-volgye.ro

Vedem că perimetrul populat nu depăşeşte linia copacului şi a monumentului din stânga porţii de intrare. În acelaşi timp, pozele ilustrează mai degrabă o ocupare de 10-15%, şi nu de 3/5 din suprafaţa totală. 

Quod erat demonstrandum.

Pur şi simplu presa de la noi a luat de bun ce a stransmis agenţia MTI, fără a verifica informaţia şi din alte surse, iar sursa maghiară reprezintă o portavoce a regimului Orban, care prin denaturarea adevărului (exagerarea numărului de participanţi) urmăreşte să întreţină artificial clivajele etnice şi culturale din zonă folosind cazul din Valea Uzului pentru a evidenţia aşa-numitele „probleme” cu care se confruntă maghiarii din România.

Articol realizat de Nicolae Ţîbrigan, membru al Consiliului de Experţi LARICS.