Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie îi cere lui preşedintelui Iohannis să participe la şedinţa CSM la care ar trebui validat şeful Inspecţiei Judiciare
0
Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie îi cere preşedintelui Klaus Iohannis să participe la şedinţa CSM de marţi, 14 mai, în care ar urma să fie validat concursul pentru şefia Inspecţiei Judiciare, concurs câştigat de actualul şef al IJ, Lucian Netejoru. Asociaţia susţine că există motive temeinice de considera că acest concurs a fost viciat în sensul favorizării unicului candidat, Lucian Netejoru.
Asociaţia arată că trei membri ai CSM, Lia Savonea (preşedinte al CSM), Evelina Oprina şi Victor Alistar (membri CSM), ar fi schimbat procedura de concurs fără a avea dreptul de a o face.
Scrisoarea integrală a Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie:
Subscrisa, Asociaţia „INIŢIATIVA PENTRU JUSTIŢIE”, asociaţie profesională a procurorilor, în spiritul respectării valorilor statului de drept, vă adresăm rugămintea de a participa în data de 14 mai 2019, începând cu ora 08:15, la şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea exercitării prerogativei prevăzute în art. 133 alin. (6) din Constituţie, anume aceea de a prezida lucrările Consiliului Superior al Magistraturii.
Solicitarea noastră este motivată de faptul că la punctul 3 de pe ordinea de zi, anunţată în seara zilei de vineri, 10.05.2019, se găseşte „Validarea rezultatelor concursului pentru numirea în funcţia de inspector şef al Inspecţiei Judiciare” – concurs organizat în perioada 21 decembrie 2018 28 martie 2019, cu privire la care avem motive temeinice de considera că a fost viciat prin acţiunile a trei membri ai comisiei de concurs: Lia Savonea (preşedinte al CSM), Evelina Oprina şi Victor Alistar (membri CSM), în sensul favorizării unicului candidat, Netejoru Lucian (fost inspector-şef al Inspecţiei Judiciare şi actual inspector-şef interimar graţie intervenţiei Guvernului prin OUG nr. 77/2018).
Precizăm că, aşa cum reiese din informaţiile din presă, dar şi din documentele publicate pe site-ul CSM, în data de 27.03.2019, în minutele premergătoare începerii probei de concurs, comisia de concurs (formată doar din membri CSM), a decis – cu o majoritate formată din persoanele indicate mai sus – că fiecare din cei cinci membri ai comisiei trebuie să acorde minim 25 de puncte dintr-un maxim de 100. Cu acelaşi prilej, comisia de concurs a decis – cu o majoritate formată din aceleaşi persoane – că fişele de notare pe care sunt trecute punctaje mai mici de 25 de puncte să fie anulate şi să nu fie luate în calcul la stabilirea mediei.
Menţionăm că Plenul CSM este singurul organ învestit, prin art. 67 alin. (2) din Legea 317/2004, să stabilească regulile de desfăşurare a acestui concurs – prin regulament care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Arătăm, de asemenea, că, prin Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru numirea în funcţie a inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, adoptat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 1074/2018, s-a stabilit doar punctajul maxim ce se poate acorda de către fiecare membru al comisiei de concurs, de 100 de puncte, precum şi că, pentru a putea ocupa funcţia de inspector-şef, candidatul cel mai bine clasat trebuie să obţină cel puţin 70 de puncte, calculate ca medie aritmetică a punctajelor acordate de fiecare dintre membrii comisiei de concurs, fără însă a se prevedea vreun drept al comisiei de concurs de a impune membrilor săi acordarea unui punctaj minim.
În ziua următoare, de 28.03.2019, candidatul Netejoru Lucian a fost declarat admis, cu 100 de puncte (maximul posibil), în urma anulării fişelor de notare ale celorlalţi doi membri ai comisiei de concurs, care nu s-au conformat deciziei lipsite de orice bază legală sau regulamentară a comisiei.
Regulile noi, instituite ad hoc de comisia de concurs, au fost făcute publice abia după ce concursul era încheiat, prin emiterea unui comunicat al comisiei de concurs intitulat „Clarificări privind unele informaţii apărute în mass-media cu privire la concursul desfăşurat pentru funcţia de inspector-şef al Inspecţiei Judiciare din data de 27.03.2019”, publicat pe site-ul CSM în data de 01.04.2019. în secţiunea dedicată concursului. Prin acest comunicat, comisia a explicat şi că deciziile sale au fost luate în scopul de a crea condiţii mai favorabile pentru unicul candidat, Netejoru Lucian, prin modificarea raportului probabilistic dintre şansele de admitere sau respingere a acestuia.
Având în vedere că nişte reguli decisive cu privire la rezultat au fost stabilite de alt organ decât cel prevăzut de lege, că aceste reguli nu au fost publicate în Monitorul Oficial şi că scopul lor declarat a fost acela al favorizării unicului candidat la funcţia de inspector-şef al Inspecţiei Judiciare, nefiind respectate condiţiile prevăzute de lege şi de regulament cu privire la organizarea concursului, Asociaţia „FORUMUL JUDECĂTORILOR DIN ROMÂNIA” şi Asociaţia „INIŢIATIVA PENTRU JUSTIŢIE” au solicitat invalidarea rezultatelor, în temeiul art. 13 alin. (2) din Regulament.
În condiţiile în care o procedură stabilită de Plenul CSM, care vizează nominalizarea pentru un mandat de 6 ani a unei persoane căreia legea i-a conferit o putere foarte mare în ceea ce priveşte cariera judecătorilor şi procurorilor, nu este respectată de însăşi preşedintele CSM, căruia i se alătură alţi membri CSM, considerăm că rolul constituţional al acestei autorităţi, de „garant al independenţei justiţiei” este puternic subminat din interior iar justiţia este în pericol.
Având în vedere această situaţie, considerăm că este nu doar imoral ca preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, doamna Lia Savonea, să prezideze şedinţa Plenului în care urmează să se discute validarea rezultatului concursului pentru numirea în funcţia de inspector-şef al Inspecţiei Judiciare, la vicierea căruia a contribuit, ci şi periculos pentru sistemul de justiţie.
De aceea, avem convingerea că acesta este un moment în care este nevoie ca Preşedintele României să-şi exercite rolul prevăzut de art. 80 alin. (2) din Constituţie, de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice.
Pentru aceste motive, Domnule Preşedinte, vă adresăm rugămintea ca, în data de 14 mai 2019, începând cu ora 08:15, să participaţi la şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi să prezidaţi lucrările acestuia. Justiţia are nevoie de dumneavoastră”.
Acuzat de plagiat, păstrat în funcţie la dorinţa lui Dragnea
Lucian Netejoru, absolvent al Universităţii Ecologice din Bucureşti, a fost numit la conducerea Inspecţiei Judiciare în septembrie 2015. Anul trecut, publicaţia PressOne a scris că acesta a plagiat mare parte din conţinutul tezei sale de doctorat în Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, pe care a susţinut-o în 2010 la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ din Bucureşti. De altfel, coordonatoarea de doctorat a judecătorului a fost profesoara Ştefania Georgeta Ungureanu, ce avea să fie condamnată pe fond la închisoare cu suspendare, pentru că a înşelat Academia de Poliţie şi mai mulţi doctoranzi ai acestei instituţii. Ungureanu a fost coordonatoarea de doctorat şi a chestorului Cătălin Ioniţă, recent acuzat la rândul său de plagiat.
Mandatul lui Netejoru în fruntea Inspecţiei Judiciare a expirat la 1 septembrie 2018, şi mai avea dreptul la un mandat de 3 ani. De anul trecut, judecătorul conduce instituţia în baza unei ordonanţe de urgenţă promovată de ministrul Tudorel Toader, fără avizul CSM şi care a prelungit pe termen nedeterminat interimatul în contextul în care legea nu mai permitea acest lucru. La data respectivă, Liviu Dragnea cerea intrarea în vigoare rapidă a ordonanţei, lucru care nu a surprins, în contextul în care Inspecţia Judiciară s-a transformat într-un adevărat apărător al liderului PSD, cercetând Curtea Supremă pe tema completelor de 5 înaintea începerii dosarului liderului PSD sau cercetându-i pe procurorii care instrumentează dosarul violenţelor jandarmilor din 10 august, chiar cu câteva ore înainte ca Liviu Dragnea să fie audiat în dosar.
În luna martie, Inspecţia Judicairă şi-a prezentat bilanţul pe anul 2018. Cifrele au relevat un procent de aproape 60% de acţiuni disciplinare respinse sau anulate din cele deschise împotriva judecătorilor şi aproape 40% de acţiuni respinse sau anulate în cazul procurorilor.