Alina Bica: Sper să nu am soarta doamnei Rarinca. E abominabil, ţine de Burundi, de o ţară din lumea a treia. Bica şi Alin Cocoş rămân sub control judiciar
0Alina Bica, fosta şefă a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a declarat, joi, că speră să nu aibă soarta Marianei Rarinca, care a fost achitată, dar apoi a venit „unica cerere de contestaţie în anulare făcută vreodată de un parchet pentru incompatibilitate neinvocată în timpul judecăţii".„Este abominabil şi ţine de Burundi”, a comentat Bica.
UPDATE Magistraţii Curţii Supreme au respins cererea Alinei Bica, astfel că aceasta va fi cercetată în continuare sub control judiciar.
De asemenea, instanţa a respins şi o cerere depuse de Alin Cocoş de ridicare a măsurii controlului judiciar.
Concret, la termenul de joi, Alin Cocoş a cerut judecătorilor să fie lăsat să părăsească ţara pentru a putea asista la meciurile de fotbal ale echipei sale preferate româneşti.
Cocoş a arătat în susţinerea solicitării sale că la rândul său este fost jucător de fotbal, acesta fiind şi motivul pentru care îşi doreşte foarte mult să poată asista la aceste meciuri.
La rândul său, Alina Bica le-a cerut judecătorilor revocarea controlului judiciar pentru a se putea angaja. Ea a arătat că, de când a fost declanşată ancheta pe numele ei, ea nu a mai putut munci şi că în acest fel nu se poate întreţine.
Decizia de joi a Curţii Supreme este definitivă.
UPDATE Consiliul Baroului Dolj a amânat pentru 24 septembrie soluţionarea cererii formulate de Alina Bica prin care a cerut înscriere în tabloul de avocaţi definitivi cu drept de exercitare a profesiei şi înregistrarea cabinetului individual de avocatură.
„Consiliul Baroului Dolj, întrunit în şedinţa din data de 20 august 2015, a hotărât amânarea soluţionării cererii formulate de doamna Bica Alina-Mihaela, prin care solicită înscrierea pe Tabloul avocaţilor definitivi cu drept de exercitare a profesiei, pentru şedinţa din data de 24 septembrie 2015, în vederea completării dosarului cu actele necesare”, potrivit unui comunicat emis de Baroul Dolj.
Alina Bica a precizat, joi, la ieşirea de la Curtea Supremă, unde s-a judecat cererea sa de ridicare a măsurii controlului judiciar, că urmează o perioadă în care aşteaptă să fie auzită şi să dea declaraţii în dosarele în care este judecată.
„Aştept să fiu auzită şi sunt sigură că lucrurile vor sta altfel, pentru că unde nu sunt lucruri, nu ai cum să le constaţi. Şi cred că sunt singurul inculpat din lumnea asta care a primit mită un bun pe care mituitorul nu-l avea la momentul la care a săvârşti fapta. Nu doresc nimănui lucrul ăsta, nu doresc să comentez lucrul ăsta, e dureros”, a spus Bica, potrivit Mediafax.
Aceasta a ţinut să mai spună că speră să nu aibă soarta Marianei Rarinca, să obţină o soluţie de achitare apoi procurorii să ceară anularea decizie. „Să mă trezesc că cineva vine, pe urmă, cu unica contestaţie în anulare făcută vreodată de un parchet pe un motiv de incompatibilitate neinvocat în cursul judecăţii”, a adăugat fosta şefă a DIICOT.
„Este abominabil şi ţine de Burundi. Cred că numai într-o ţară din lumea a treia se poate întâmpla aşa ceva. Îmi pare atât de rău de doamna aceea (Mariana Rarinca - n.r.). Nu o cunosc, am citit rechizitoriul, bănuiesc că am o opinie avizată”, a mai spus Bica.
Întrebată dacă se gândeşte să o apere ca avocat, Alina Bica a răspuns: „Are cine să o apere, nu are nevoie de mine. Problema este de drept şi de cât de stabil te simţi într-o anumită ţară”.
Alina Bica: „Nu pot să stau pe banii părinţilor”
În legătură cu cererea ei de a profesa ca avocat, Alina Bica a spus că aşteaptă decizia Consiliului Baroului Dolj, precizând că trebuie să lucreze, pentru că de nouă luni nu are o sursă de venit.
„Bănuiesc că nu pot să stau pe banii părinţilor. Nu am un venit, în pofida a ceea ce s-a spus şi s-a comentat la televizor, stau într-un apartament de 50 de metri pătraţi, cu o rată de 400 de euro pe lună, pe care, dacă nu o plătesc, mă dau afară. Cu tot respectul, trebuie să lucrez, nu am ce să fac şi nu am ... Nu doresc să discut despre lucrurile astea, că nu am nevoie de simpatia nimănui, e problema mea personală şi intenţionez să mi-o descurc", a adăugat Bica.
Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi urmează să decidă dacă va admite contestaţia Alinei Bica, formulată după ce un alt complet de la Instanţa Supremă a menţinut măsura controlului judiciar în cazul fostei şefe a DIICOT.
Consiliului Baroului Dolj analizează joi cererile Alinei Bica de înscrierea pe Tabloul avocaţilor definitivi cu drept de exercitare a profesiei şi avizarea şi înregistrarea cabinetului individual cu denumirea „Bica Alina- Cabinet de avocat”. Fosta şefă DIICOT a fost primită în Baroul Dolj prin decizia 137 din 10 februarie 2011 a Consiliului Baroului Dolj, având calitatea de avocat, dar fără a exercita profesia de avocat.
Bica a fost procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din mai 2013 până în noiembrie 2014, când a demisionat din funcţie. Ea a fost magistrat din 1996, fiind suspendată, pe 16 decembrie 2014, din funcţia de procuror al Parchetului General, măsura fiind luată de Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a trimiterii sale în judecată.
Alina Bica a fost trimisă în judecată în două dosare penale.
Dosarul „Bica 1”
În dosarul „Bica 1”, fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, pe 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.
De asemenea, procurorii au mai trimis în judecată şi alte persoane care erau în componenţa comisiei: Crinuţa Dumitrean, preşedinte ANRP, Dragoş Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru, Sergiu Diacomatu, vicepreşedinte ANRP, Cătălin Teodorescu, actualmente deputat, Oana Vasilescu, jurist, şef birou în Ministerul Justiţiei, şi Remus Baciu.
De asemenea, au mai fost deferiţi justiţiei evaluatorul Emil Nuţiu, în stare de arest preventiv, şi omul de afaceri Stelian Gheorghe, sub control judiciar, ambii pentru complicitate.
„În 15 martie 2011, inculpaţii Dumitrean, Diacomatu, Teodorescu, Baciu, Bica, Vasilescu, Bogdan şi Alexandru, în calitate de membri ai comisiei, prin exercitarea abuzivă a atribuţiunilor de serviciu (...), au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Emil Nuţiu, din cadrul SC Business Evaluator SRL, prin care valoarea unui teren de peste 13 hectare a fost stabilită la 377.282.300 lei. Aceasta reprezintă o supraevaluare a terenului cu 263.327.559 lei, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat şi a facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian şi alte persoane”, arătau anchetatorii.
Dosarul „Bica 2”
Dosarul „Bica 2” a fost trimis de DNA în instanţă pe 26 februarie. Acestă cauză a fost disjunsă din prima. În acest dosar, Alina Bica, Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostului ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimişi în judecată pe 25 februarie.
Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom şi pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro.
Procurorii o acuză pe Alina Bica, la data faptelor secretar de stat şi reprezentant al Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), ulterior procuror şef al DIICOT, de câte două fapte de luare de mită, abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului.
Omul de afaceri Dorin Cocoş este judecat pentru două fapte de trafic de influenţă şi dare de mită, iar fiul acestuia Alin Cocoş, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită.
Procurorii DNA l-au trimis în judecată şi pe Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al lui Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoş, pentru complicitate la luare de mită (două fapte).
Alina Bica ar fi primit un teren în Snagov
Potrivit rechizitoriului procurorilor, pe 14 iunie 2014, Alina Bica ar fi primit, prin intermediul lui Ionuţ Mihăilescu şi în cote parţi egale cu acesta, un teren în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi din Snagov.
„Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Bica Alina Mihaela a dispus-o la data de 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat şi de reprezentantă a Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi care a corespuns interesului inculpaţilor Cocoş Dorin şi Cocoş Alin, în legătură cu dosarul de despăgubire nr.22714/FFCC având ca obiect suma de 377.000.000 euro (dosarul lui Gheorghe Stelian, n.r.)”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Anchetatorii susţin că, pentru a ascunde provenienţa acestui teren, Ionuţ Mihăilescu, împreună cu Alin Cocoş, ar fi generat şi intermediat „tranzacţii nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relaţii cu prieteni şi membrii de familie".
Dorin Cocoş este acuzat că, în schimbul influenţei exercitate asupra Alinei Bica şi a altui membru al Comisiei Centrale a ANRP, ar fi pretins şi primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la Gheorghe Stelian, beneficiarul drepturilor litigioase, denunţător în cauză, suma de 10 milioane de euro, cu condiţia să-i asigure rezolvarea dosarului de despăgubire.
Adriean Videanu, la data faptelor acţionar la o societate comercială, a fost trimis în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
O altă acuzaţie adusă Alinei Bica se referă la abuz în serviciu în cazul lui Adriean Videanu, respectiv admiterea solicitării acestuia de ridicare a sechestrului asigurător de pe 80 de acţiuni, care fusese pus de procurorul care instrumentează dosarul Romgaz-Interagro. În acest dosar, Adriean Videanu este cercetat alături de alte persoane, pentru crearea unui prejudiciu de 11 milioane de dolari şi punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.
Alina Bica, „turnată” la DNA de Ovidiu Tender
O a treia acuzaţie adusă Alinei Bica în acest dosar se referă la favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, respectiv la sprijinul acordat acestuia, pentru a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul „Carom”.
Pe 28 ianuarie, Tender a făcut un denunţ împotriva Alinei Bica, în care a arătat că i-ar fi dat mită fostei şefe a DIICOT, sub formă de acţiuni, printr-un intermediar. Tender a arătat că, la cererea soţului şi a consilierului acesteia, a înstrăinat acţiunile UPRUC CTR SA Făgăraş, preţul cesiunii impus fiind de 3,2 milioane de euro, din care suma de 1 milion de euro trebuia să fie în cash, nefiind înregistrată în contabilitate.
Omul de afaceri a menţionat în denunţ că a fost nevoit să-l angajeze consilier pe Florin Mihăilescu, fost poliţist, care îi era consilier Alinei Bica, pentru a avea şansa unei susţineri din partea fostei şefe a DIICOT în soluţionarea în interesul său a dosarului Carom. Astfel, el i-a oferit lui Florin Mihăilescu salariu şi alte avantaje solicitate.
În urma deciziei de vineri a Curţii Supreme, doar ultimele două acuzaţii la adresa şefei DIICOT vor face obiectul dosarului „Bica 2”.
Bica a fost arestată în perioada 22 noiembrie 2014 - 21 aprilie 2015.