Teodor Meleşcanu, la Adevărul Live: „Mă aştept să avem un diplomat expulzat“. „Ne solidarizăm cu britanicii, fără a face o temă de confruntare cu Rusia“
0
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a vorbit la Adevărul Live despre manifestaţiile unioniste de la Chişinău şi expulzarea diplomaţilor ruşi pe fondul scandalului legat de otrăvirea fostului spion GRU Serghei Skripal.
Şeful diplomaţiei române consideră că Bucureştiul a luat o măsură „relativ blândă“ faţă de Moscova în cazul otrăvirii fostului spion GRU Serghei Skripal pe teritoriul Marii Britanii şi se aşteaptă la un răspuns reciproc
Ministrul de Externe Teodor Meleşcanu a declarat ieri, la Adevărul Live, despre cazul Skripal că este o premieră şi toate indiciile duc către Rusia.
„Acest incident (din Marea Britanie, n. red.) este o premieră. Este pentru prima oară când se folosesc arme chimice pe teritoriul unui stat UE. Noviciok indică foarte clar direcţia spre Federaţia Rusă“, a spus şeful diplomaţiei române. În opinia sa, reacţia statelor UE a fost „foarte fermă“. Peste 140 de diplomaţi ruşi vor fi expulzaţi din 25 de state, dintre care 19 membre UE, în semn de solidaritate cu Marea Britanie şi de răspuns faţă de Rusia pentru otrăvirea fostului agent GRU şi colaborator al MI5 Serghei Skripal. Fostul spion a fost găsit pe 4 martie inconştient pe o bancă dintr-un centru comercial din oraşul Salisbury, în sudul Angliei. Starea sa este gravă, şansele de supravieţuire fiind infime. Potrivit autorităţilor britanice, bărbatul de 66 de ani a fost otrăvit cu Noviciok, un agent neurotoxic dezvoltat de sovietici şi moştenit de ruşi. Rusia respinge această acuzaţie şi susţine că va răspunde simetric.
România a anunţat luni expulzarea unui diplomat rus, iar Meleşcanu a recunoscut că aşteaptă un răspuns similar din partea Moscovei.
„Este o măsură relativ blândă. Trebuie să ne solidarizăm cu britanicii, dar fără a face o temă de confruntare cu Rusia“, a subliniat şeful diplomaţiei române, excluzând alte expulzări dacă situaţia rămâne la acest stadiu.
„România doreşte să aibă relaţii pragmatice şi predictibile cu Rusia, bazate pe respectarea normelor şi principiilor dreptului internaţional“, a insistat el.
Pe de altă parte, Teodor Meleşcanu nu a exclus posibilitatea unei vizite la Bucureşti a omologului său rus Serghei Lavrov, dar a precizat că este condiţionată de anumite elemente.
Unirea cu Republica Moldova, în UE
Vorbind pe tema unirii Republicii Moldova cu România, demnitarul român s-a declarat mai degrabă în favoarea aderării statului vecin la Uniunea Europeană.
„Poziţia noastră oficială este de a ne uni eforturile pentru integrarea Republicii Moldova în UE“, a precizat Teodor Meleşcanu.
„Evident că există o voinţă de reîntregire, dar va depinde de voinţa locuitorilor din Republica Moldova şi din România“, a declarat ministrul român.
Potrivit lui, Bucureştiul nu a fost sesizat în legătură cu participarea unor politicieni români la „Marea Adunare Centenară“ de la Chişinău.
„Participarea unor politicieni este în nume propriu“, a subliniat el.
La Chişinău, aproximativ 20.000 de oameni au ieşit în stradă duminică pentru a marca 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România. La Bucureşti, aleşii ţării au votat o declaraţie simbolică de unire.
Întrebat dacă există semnale de tensiuni diplomatice între România şi Ungaria în contextul manifestaţiilor prilejuite de Anul Centenar, Teodor Meleşcanu a admis că cele două ţări se raportează diferit faţă de evenimentele petrecute acum o sută de ani, dar a dat de înţeles că nu întrevede astfel de semnale.
Dimpotrivă, a ţinut să menţioneze că preocuparea diplomaţiei române este de a „construi împreună“ şi că „există o bază extrem de solidă pentru dezvoltarea relaţiilor“ cu Ungaria. Această bază este formată, în opinia sa, de schimburile comerciale, Ungaria fiind al doilea partener economic al României, minorităţile etnice, care pot servi ca „punţi de legătură“, şi interesele comune, precum accesarea fondurilor transfrontraliere.
România preferă formatul „Bucureşti 9“
România nu a făcut demersuri de aderare la Grupul Vişegrad, format din Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria, şi pledează în probleme de securitate şi apărare pe formatul Bucureşti 9, conform spuselor lui Meleşcanu.
„Nu suntem membri, dar unde avem teme de interes, participăm cu mare plăcere“, a spus ministrul român.
Potrivit lui, România nu a primit o propunere de aderare la acest format şi nici nu şi-a manifestat dorinţa în acest sens. De asemenea, el a spus că „nu se pune problema de a deveni membri ai Grupului de la Vişegrad“.
În schimb, a pledat pentru consolidarea formatului de securitate şi apărare „Bucureşti 9“, un grup de state din estul Europei de la Marea Baltică la Marea Neagră.
El a menţionat că 2018 este un an cu o serie de acţiuni importante la acest nivel.
„Am avut în această lună o întâlnire a miniştrilor Apărării din ţările membre ale „B9”. În aprilie vom avea pentru prima oară o reuniune parlamentară la nivelul şefilor de parlamente din ţările membre. În a doua parte a anului vom avea o întâlnire la alt nivel, a preşedinţilor şi premierilor, care se va desfăşura la Varşovia, în pregătirea unei viziuni pe care noi o avem sau am putea să o avem, în ceea ce priveşte Summitul NATO de la Bruxelles. Important e să asigurăm o coerenţă şi siguranţă că frontul este tratat unitar“, a declarat el.
Structură specială pentru combaterea ştirilor false în România
„Evoluţiile din ultimul timp duc la preocupări pentru folosirea altor instrumente decât cele armate, cu avioane, tancuri, rachete. Există acum ceea ce numim războiul hibrid. Există acţiuni are urmăresc erodarea statalităţii unor state, astfel să se poată găsi scuze pentru o intervenţie, pentru negocieri“, a semnalat Teodor Meleşcanu.
El menţionează că aceste ameninţări sunt discutate la nivelul NATO.
„Există o dezbatere în NATO privind măsurile şi instrumentele pe care NATO le-ar putea avea. Pentru moment, problemele sunt gestionate de statele membre, în colaborare cu alte state. Se are în vedere o discuţie, dacă nu pot fi şi ele incluse în dispoziţiile articolului 5 pentru a face parte din echipamentul complet al asigurării securităţii statelor NATO“, a spus şeful diplomaţiei române.
„Sunt două lucruri fundamentale adoptate de NATO ca politici. În primul rând, creşterea rezilienţei, a capacităţii statului şi a structurilor sale de a rezista la orice încercări de destabilizare. În al doilea rând, adoptarea politicii de comunicare strategică, o comunicare în măsură să combată ştirile false“, a insistat el.
Una din măsurile luate de România este înfiinţarea unei structuri speciale pentru combaterea ştirilor false.
„Voiam să vă spun că în urmă cu câteva luni în urmă am creat şi la MAE o structură specială care se ocupă de comunicarea strategică. Nu poţi să combaţi ştirile false într-o scoietate democratică prin cenzură sau prin ştiri false, la rândul tău. Trebuie să dai informaţii corecte publicului pentru a-şi face idee“, a spus Teodor Meleşcanu, la Adevărul Live.
Se încarcă comentariile...
