Încă o licitaţie pentru vânzarea bunurilor familiei Voiculescu. Participaţia Cameliei Voiculescu la RC Media Company, scoasă la mezat cu reducere de 25%

O nouă licitaţie va fi organizată pe 8 ianuarie de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru vânzarea participaţiei pe care Camelia Voiculescu o deţinea la compania RC Media Company, după ce nicio persoană nu s-a înscris la licitaţia programată la 9 decembrie. Preţul de pornire este redus cu 25%. Asupra participaţiei deţinute de Camelia Voiculescu a fost instituit sechestru în vederea recuperării prejudiciului din dosarul ICA.

Potrivit legislaţiei, pentru că prima licitaţie nu a avut loc din cauză că nimeni nu a depus documentaţia necesară, la cea de-a doua licitaţie, preţul de pornire este redus cu 25% faţă de cel de evaluare. Astfel, preţul de pornire pentru cele 720 de părţi sociale deţinute de Camelia Voiculescu la RC Media Company este de 96.120 de lei (21.350 de euro), potrivit unui anunţ postat pe site-ul ANAF.

Compania RC Media Company, cu obiect de activitate „activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management“, a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri zero, cu o pierdere de 2.523 de lei şi datorii zero. Firma avea doar un singur angajat.

Fiscul a organizat până acum mai multe licitaţii pentru vânzarea bunurilor deţinute de familia Voiculescu în vederea recuperării prejudiciului din dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), estimat la 60 de milioane de euro. Astfel, Fiscul a reuşit să vândă apartamentul lui Dan Voiculescu din Bucureşti şi vila din Predeal a Cameliei Voiculescu. Pe de altă parte, ANAF a organizat până acum mai multe licitaţii pentru vânzarea participaţiilor deţinute de fiicele lui Voiculescu la compania Sanagra SA din judeţul Mureş, însă nimeni nu s-a arătat interesat de aceste active, iar preţul de pornire a tot scăzut. 

Apartamentul din Kiseleff, vândut cu 427.000 de euro

Primul imobil scos la licitaţie de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru recuperarea prejudiciului din dosarul ICA a fost apartamentul lui Dan Voiculescu din Şoseaua Kiseleff, numărul 11, construit în 1961, compus din patru camere, cu o suprafaţă totală utilă de 206,5 metri pătraţi. Licitaţia de vânzare a apartamentului a fost organizată la sfârşitul lunii mai şi a avut cinci ofertanţi – două persoane juridice şi trei persoane fizice. 

La licitaţie a participat şi Intact Publishing, companie care editează „Jurnalul Naţional“ şi care este condusă de Camelia Voiculescu. Aceasta a fost însă descalificată întrucât a fost considerată persoană interpusă. Licitaţia a fost câştigată de o persoană fizică (o femeie al cărei nume nu a fost făcut public), care a oferit un preţ de 1,9 milioane de lei (427.000 de euro), deşi preţul de pornire era de 1,41 milioane de lei. De altfel, acesta este primul imobil pe care Fiscul a reuşit să-l vândă pentru recuperarea prejudiciului din cazul ICA. 

Vila din Predeal, vândută cu mobilă şi electrocasnice

La începutul lunii decembrie, Fiscul a anunţat că organizează chiar înainte de Crăciun, pe 22 decembrie, o licitaţie pentru vânzarea vilei pe care Camelia Voiculescu o deţine în Predeal, dar şi o altă licitaţie pentru mobila şi electrocasnicele din imobil. Licitaţia a fost câştigată de o familie din Bucureşti, singurul participant, care a oferit preţul de pornire. 

„Un cuplu din Bucureşti, soţ şi soţie, a oferit pentru casă şi teren preţul de evaluare, de 1,534 milioane de lei. Tot ei au oferit încă 64.807 lei pentru mobilă. Au fost singurii care s-au înscris în licitaţie, urmează validarea adjudecatarilor“, au declarat, pentru „Adevărul“, surse din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Pentru a se înscrie în licitaţie, familia de bucureşteni a plătit taxa de participare reprezentând 10% din preţul de evaluare - 153.400 de lei, respectiv 6.480 de lei, urmând ca în termen de 10 zile  - până la 1 ianuarie - să vireze diferenţa de bani.

Vila şi terenul aferent acesteia, o curte cu o suprafaţă de 901 metri pătraţi, aveau un preţ de pornire de 1,534 milioane de lei, fără TVA (343.000 de euro). Casa se ridică pe patru niveluri – demisol, parter, etaj, mansardă şi include, printre multe altele, pivniţă, cămară, bucătărie, atelier, seră, terase, garaj, birou, dressinguri, balcoane, trei dormitoare şi trei camere de zi. În anunţ nu este specificată suprafaţa vilei, ci doar a terenului intravilan (curtea), de 901 metri pătraţi.

Acţiunile fiicelor lui Voiculescu la Sanagra, greu de vândut

Pentru ca statul să recupereze prejudiciul creat în dosarul privatizării ICA, s-a pus sechestru şi pe unele active ale fiicelor lui Voiculescu. Astfel, la jumătatea lunii octombrie, Fiscul anunţa organizarea a două licitaţii de vânzare a participaţiilor pe care fiicele lui Voiculescu, Camelia şi Corina, le deţineau la societatea Sanagra SA din judeţul Mureş. Numai că la scurt timp, licitaţiile ce urmau să aibă loc la Bucureşti au fost anulate şi mutate la Târgu-Mureş, locul în care se aflau activele confiscate. Astfel, la 19 noiembrie urmau să fie organizate două licitaţii, la aceeaşi oră şi în acelaşi loc – Direcţia Finanţelor Publice Târgu-Mureş – pentru vânzarea participaţiilro fiicelor lui Voiculescu la Sanagra. Preţul de pornire era de 1,463 milioane de lei, fără TVA, pentru 306 acţiuni deţinute de Camelia Voiculescu şi de 1,678 milioane de lei, fără TVA, pentru 351 de acţiuni ale Corinei Voiculescu. 

Licitaţia nu a mai avut loc, întrucât nu s-a arătat nicio persoană interesată. Astfel, potrivit legislaţiei, preţul de pornire a fost redus cu 25%, iar o nouă licitaţie a fost programată pentru data de 17 decembrie. Nici de data aceasta nu s-a înscris nimeni în licitaţie. ANAF trebuie să stabilească până la 16 ianuarie data pentru organizarea unei noi licitaţii, preţul de pornire urmând să fie redus la jumătate faţă de cel stabilit iniţial.   

Societatea Sanagra, înfiinţată în anul 1999, are ca obiect de activitate „creşterea bovinelor de lapte“, potrivit datelor de pe portalul Ministerului Finanţelor. Sanagra, care este principalul furnizor de lapte al companiei Sanlacta, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 7,14 milioane de lei şi o pierdere de 4,85 milioane de lei. La sfârşitul lui 2014, societatea avea 54 de salariaţi şi datorii de 5,36 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

Sediile Antenelor şi Grivco, potul cel mare

Numai că cele mai importante active asupra cărora s-a pus sechestru sunt, de fapt, sediile Antena 1, Antena 3 şi Grivco. ANAF a finalizat la sfârşitul lunii octombrie evaluarea imobilelor lui Dan Voiculescu, asupra cărora a pus sechestru, în încercarea de a recupera prejudiciul creat în dosarul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

Valoarea cumulată estimată pentru patru terenuri intravilane şi trei clădiri – sediile Antena 1, Antena 3 şi Grivco – este de 32,582 milioane de euro. Valoarea stabilită de comisia de evaluare din ANAF este mai mare cu 7,13 milioane de euro peste preţul evaluatorului. Astfel, acestea sunt imobilele care acoperă mai bine de jumătate din prejudiciul creat statului în dosarul ICA.

Terenul intravilan şi clădirea – cu o suprafaţă de 3.789 de metri pătraţi – de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti din Capitală, sediul Antena, au fost evaluate la o valoare de 5,829 milioane de euro. De asemenea, un alt teren cu o suprafaţă de peste 29.000 de metri pătraţi, de pe strada Gârlei, aparţinând anterior Grivco, a fost evaluat la 10,4 milioane de euro. În plus, comisia din ANAF a evaluat la 5,153 milioane de euro un teren şi o clădire cu trei etaje, tot din strada Gârlei, cu o suprafaţă de 4.457 de metri pătraţi. Pentru un alt teren şi o altă clădire (P+8) de pe strada Gârlei, aparţinând anterior grupului Grivco, s-a stabilit un preţ de 11,2 milioane de euro. Până în prezent, aceste imobile, prin care se poate recupera jumătate din prejudiciu, nu au fost scoase la licitaţie.

Oprea a vrut clădirile lui Voiculescu

Fostul vicepremier Gabriel Oprea pusese la cale să preia clădirile confiscate lui Voiculescu cu puţin timp înainte de căderea Guvernului Ponta. Mai exact, Oprea a cerut Ministerului Finanţelor să treacă în administrarea Ministerului Afacerilor Interne sediile Grivco, Intact şi ale televiziunilor Antena 1 şi Antena 3, argumentând că instituţia pe care o conduce se confruntă cu o lipsă acută de spaţii pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii operative. Mai mult, la nivelul Guvernului a fost redactat un proiect de hotărâre în vederea realizării acestui transfer. Proiectul nu intrase în circuitul de avizare, iar imediat după schimbarea Executivului a fost retras.

Oprea voia să facă acest transfer în baza unei Ordonanţe de Urgenţă adoptate în aprilie de Guvernul Ponta, care prevedea, printre altele, că „(1) bunurile imobile intrate, prin confiscare, în proprietatea privată a statului pot fi transmise în domeniul public al statului şi în administrarea autorităţilor administraţiei publice centrale, altor instituţii publice de interes naţional, după caz, sau regiilor autonome de interes naţional, (…), prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile legii“ şi că „(2) bunurile prevăzute la alin. (1) se dau în administrare entităţilor beneficiare, la solicitarea acestora (…)“. Ordonanţa a fost puternic contestată şi, la sesizarea Avocatului Poporului, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale prevederile acesteia la începutul lunii decembrie. Astfel, pentru valorificarea acestor clădiri – sediile Antena 1, Antena 3 şi Grivco – a rămas o singură variantă: licitaţia.

De ce nu a scos Fiscul la vânzare sediile Antenelor

Sediile Antenelor şi al Grivco, evaluate la 32,582 milioane de euro, nu au fost încă scoase la vânzare întrucât există litigii în curs, au anunţat reprezentanţii ANAF la jumătatea lunii decembrie, aceştia arătând că aceste imobile pot fi scoase la licitaţie, însă şi-ar asuma riscul de a nu primi nicio ofertă.

„Acestea nu sunt scoase la licitaţie, în prezent, întrucât există litigii în curs care vizează aceste bunuri imobile, litigii care au fost notate ca sarcini în cartea funciară“, se arăta în comunicatul ANAF, care precizează că litigiile sunt rezultatul acţiunilor demarate în instanţă de către SC Antena 3 SA, SC Antena Grup SA, Grupul Industrial Voiculescu şi compania SC Grivco SA.

Subiectul litigiilor îl constituie atât recunoaşterea contractelor de închiriere dintre reclamanţi şi foştii proprietari şi, implicit, a dreptului de preemţiune (prioritate la cumpărare) al chiriaşilor la achiziţionarea imobilelor, cât şi legalitatea intabulării dreptului de proprietate înscris pe numele statului român, prin Ministerul Finanţelor Publice.

„Potrivit legislaţiei în vigoare, ANAF poate scoate la licitaţie imobilele, asumându-şi însă riscul de a nu primi nicio ofertă, în condiţiile în care probabilitatea ca un potenţial cumpărător să-şi asume achiziţonarea unor imobile de valoare ridicată cu sarcini este extrem de scăzută. Menţionăm faptul că scoaterea la licitaţie publică având ca rezultat nevânzarea imobilelor, din cauza lipsei ofertanţilor, conduce automat la diminuarea preţului de vânzare cu 25%, la fiecare licitaţie. În cazul în care s-ar iniţia procedurile de valorificare, cu reducerea succesivă a preţului de vânzare (potrivit legii), există riscul real al valorificării în ultima etapă la un preţ cu mult sub cel din rapoartele de evaluare. Din acest motiv, ANAF apreciază că, până la soluţionarea tuturor litigiilor, nu este oportună scoaterea la vânzare a bunurilor imobile, având în vedere că interesul ANAF este de a obţine pentru statul român o sumă cât mare“, se mai arăta în comunicatul ANAF.