VIDEO Cum se face pavarea străzilor în Bucureşti şi de ce suntem singura capitală europeană care iubeşte asfaltul
0
În timp ce majoritatea capitalelor Europei susţin pavarea străzilor cu piatră cubică, pentru că au farmec, apără locuitorii de căldură sau de inundaţii şi rezistă sute de ani, Bucureştiul duce o campanie, de mai bine de 20 de ani, de înlocuire a pavajul cu asfaltul. Motivul este simplu: Dacă o lucrare de infrastructură s-ar face odată la câteva sute de ani cu ce s-ar mai ocupa aşa-numiţii „Regi ai asfaltului“ şi ale lor firme de casă?
Piatra cubică a ajuns pe străzile Bucureştiului datorită influenţelor franceze de la sfârşitul secolului XIX, dar şi din necesitatea locală de a înlocui "podurile de lemn" de pe străzile principale ale Capitalei. Până la începutul anilor `90 piatra cubică se găsea pe mai bine de 40% din străzile urbei noastre, însă odată cu Revoluţia a venit şi ideea asfaltărilor succesive.
Cel mai răsunător caz de înlocuire a pietrei cubice cu asfalt este cel al Bulevardului Aviatorilor şi al Pieţei Charles de Gaulle. În 2010, Primăria Generală a Municipiului Bucureşti atribuia o sumă record pentru proiectul de refacere a unei artere, plătind 93 de milioane de lei firmei SC Tehnologica Radion care avea să scoată piatra cubică de aici şi să o înlocuiască cu asfalt.
Pentru efectuarea lucrărilor de pe Bulevardul Aviatorilor, edilul Capitalei, Sorin Oprescu, a avut nevoie de avizul Ministerului Culturii, care considera zona un monument istoric, iar în urma protestelor societăţii civile şi ale ONG-urilor, acesta a promis să aibă grijă de granitul scos de pe această arteră de circulaţie. „Vom folosi pavajul recondiţionat în diverse sectoare ale Capitalei, cum ar fi Centrul Istoric, pentru amenajarea zonelor pietonale“, promitea Oprescu.
Evident că, la finalizarea lucrărilor de reabilitare a Centrului Istoric, promisiunea a fost uitată şi s-a folosit piatră nouă, de o calitate inferioară celei deja existente în stocurile Administraţiei Străzilor din Capitală.
Declaraţii contradictorii
Arhitectul Şerban Sturdza, vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, spune că toate aceste lucrări de înlocuire a pavajului cu un covor asfaltic fac din Bucureşti un oraş mai prăfos şi mai puţin rezistent în timp. Potrivit acestuia, motivul invocate de autorităţi, conform cărora pavarea cu piatră cubică a străzilor este mai costisitoare, nu este valabil, deoarece covorul asfaltic trebuie schimbat odată la câţiva ani pe când străzile pavate pot rezista sute de ani, cu mici intervenţii de întreţinere periodice.
Cum se face pavarea străzilor în Bucureşti
Pe de altă parte, Carmen Dincă, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Străzilor din Bucureşti, spune că toată piatra cubică scoasă în ultimii 20 de ani de pe străzile Bucureştiului a fost depozitată şi refolosită în diferite zone ale Capitalei, inclusiv pe unele porţiuni ale Centrului Istoric.
Avantajele pietrei cubice
Motivele pentru care o stradă pavată cu piatră cubică este mai “sănătoasă” sunt evidente. Pe lângă considerentul financiar, care devine avantajos în timp, piatra cubică permite pământului de dedesubt să “respire” şi să absoarbă apa mult mai bine şi mai rapid în perioadele ploioase. De asemenea, o stradă pavată va menţine o temperatură mai coborâtă pe perioada verii, reducând senzaţia de sufocare pe care asfaltul o dă. Totodată, piatra cubică oferă un farmec aparte unei străzi pavate, readucând în prim-plan istoria locului şi respectul pentru trecut.
Parisul are, în prezent, aceeaşi piatra cubică montată în jurul anului 1880, Olanda, Belgia şi alte ţări nordice reuşesc să întreţină acest sistem implementat acum mai bine de două secole, iar Viena este un alt exemplu unde piatra cubică este preţuită de către autorităţi, care continuă şi în prezent scoaterea covorului asfaltic şi înlocuirea acestuia cu granit.
În prezent, piatra cubică scoasă până acum de pe drumurile Capitalei stau morman în depozitele Administraţiei Străzilor, amestecate cu borduri sparte şi zeci tone de moloz.
Se încarcă comentariile...
