Soluţiile Bucureştiului pentru tarabagii alungaţi din pieţele închise de pandemie

Comercianţii din Piaţa Crâmgaşi au fost relocaţi Inquam Photos / Octav Ganea

Autorităţile locale din Capitală s-au grăbit, ieri, să pună în practică soluţii pentru rezolvarea situaţiei agricultorilor după ce aceştia s-au plâns că  închiderea pieţelor din cauza pandemiei le blochează activitatea.

Printre cei mai vocali au fost  tarabagiii din Piaţa Crângaşi, care într-o revoltă spontană au susţinut că vor ajunge pe drumuri şi vor muri de foame. Comercianţii s-au mai liniştit atunci cât li s-a spus că cele 48 de tarabe vor fi relocate în parcare şi că piaţă va fi total operaţională de marţi, 10 noiembrie. 

Soluţii similare au oferit administratorii pieţelor din mai toate sectoarele Capitalei. Tot în Sectorul 6, în Piaţa Valea Ialomiţei, se relochează cele 60 de tarabe pe platoul parcării supraterane, cu asigurarea măsurilor de distanţare. La fel se va întâmpla şi în Drumul Taberei 1 unde cele 60 de tarabe vor fi mutate pe platoul lateral, pe trotuarul din faţa pieţei şi parţial în parcare. 

Pieţele Veteranilor I şi Veteranilor II sunt parţial deschise, deci vor putea funcţiona parţial, urmând să se stabilească împreună cu poliţia naţională care sunt părţile care vor rămâne funcţionale în aceste pieţe. În Piaţa Gorjului pot funcţiona tarabe pe culoarul de acces, acesta fiind generos şi se va stabili împreună cu poliţia care sunt părţile care vor rămâne funcţionale. În fine, Pieţele Orizont şi  Apusului sunt în spaţiu deschis şi nu vor fi influenţate de noile reguli. 

În Sectorul 5, responsabilii au decis ca Piaţa Rahova să fi închisă, tarabele fiind mutate pe platorul din faţa Academiei Militare unde în mod normal se înfiinţează periodic o piaţa volantă. Piaţa Ferentari este parţial deschisă şi va funcţiona în continuare.

În acelaşi timp, Primăria Sectorului 4 a anunţat că în maximum 48 de ore vor fi create noi spaţii de vânzare a produselor, în apropierea pieţelor. Astfel, producătorii care au închiriate tarabe în noua piaţă a Sudului vor fi relocaţi în piaţa volantă pe care administraţia locală o va amenaja la parterul parcării etajate aflată la mică distanţă. Alternativa pentru spaţiile de vânzare din Piaţa Progresul va fi parcarea de pe acoperişul pieţei de pe Şoseaua Giurgiului, iar în privinţa Pieţei Apărătorii Patriei, zona de vânzare va fi amenajată tot în apropiere, pe amplasamentul fostului târg de miei.

În plus, producătorii din pieţele Norilor şi Timpuri Noi vor avea ca alternativă de locaţie de vânzare parcarea situată pe strada Secerei, în proximitatea Palatului Naţional al Copiilor, iar celor de la Piaţa Berceni-Olteniţei li se va pune la dispoziţie, pentru desfacerea produselor, parterul parcării etajate din spatele sediului pieţei, de pe strada Tulnici. 

În sectoarele 2 şi 3 s-a adoptat o altă tactică. Administratorii pieţelor modernizate au demontat pereţii exteriori transformându-le în spaţii deschise, dar acoperite. Este cazul pieţelor Obor, Delfinului sau  Cremeniţa unde tarabele au rămas pe loc ca şi până acum. Totuşi, în Piaţa Obor comercianţii s-au plâns de curentul care se produce.

În fine, primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a vizitat, ieri, complexul Piaţa Amzei, anunţând că atât clădirea, cât şi parcarea vor fi redeschise. „Redeschidem clădirea şi parcarea din Piaţa Amzei. Am vizitat clădirea abandonată din Piaţa Amzei. Complexul aparţine de Administraţia Pieţelor Sector 1 şi a costat peste 13 milioane de euro. Clădirea este nefolosita de peste 15 ani. Cred că mulţi bucureşteni habar n-au că există o parcare subterană nefolosită aici. Mi-am asumat că voi redeschide acest complex şi asta voi face”, a scris Armand, pe Facebook. În plus, reprezentanţii Primăriei Sectorului 1 au comunicat că cetăţenii se vor putea aproviziona şi în pieţele volante care se vor înfiinţa. 

Cumpărătorii vor migra către marile lanţuri de magazine

Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (Sindalimenta) a declarat pentru „Adevărul” că mutarea tarabelor în stradă nu este o soluţie pentru rezolvarea problemei şi că relocarea tarabelor va avea efecte care, din păcate, nu au fost prognozate de autorităţi. „Măsura nu valorează absolut nimic. În primul rând vine frigul. Marfa se va degrada, legumele şi fructele vor îngheţa şi nimeni nu le va mai achiziţiona. Apoi, oamenii aceştia se vor îmbolnăvi pentru că nu este omeneşte să stai cu zilele afară, la temperaturi de câteva grade sau chiar ai puţin. Drept urmare micile afaceri din care trăiau aceşti oameni se vor închide. De acest lucru vor profita marile reţele de magazine în care numărul cumpărătorilor se va dubla. Această aglomeraţie va avea şi un efect pervers, va veni şi cu un pericol mai mare de răspândire a noului coronavirus”, a subliniat Dragoş Frumosu. 

În acest context trebuie spus că, din datele Ministerului Agriculturii, rezultă că aproximativ 50-60% din producţia românească de fructe şi legume este vândută în pieţele ţărăneşti organizate în centrele urbane. Conform datelor oficiale, în 2019, România a produs 3,5 milioane de tone de legume şi aproape 1,5 milioane de tone de fructe.