Inepţie de 13 milioane de euro marca Sorin Oprescu: ambuteiajul de la Fântâna Mioriţa, mutat la Arcul de Triumf

La orele de vârf, circulaţia este îngreunată în zona Arcului de Triumf, la ieşirea dintre Bulevardul Kiseleff a noului pasaj FOTO David Muntean

Inaugurat cu o întârziere de circa două luni, Pasajul Piaţa Presei Libere, un proiect în valoare de circa 13,6 milioane de euro fără TVA,  şi-a dovedit la scurt timp ineficienţa. În timp ce primarul Oprescu susţine că i-a scăpat pe bucureşteni de ambuteiajele din zona Fântânii Mioriţa, şoferii îl contrazic, susţinând că haosul din trafic s-a mutat cu 700 de metri mai în faţă, la ieşirea de pe şoseaua Kiseleff a noului pasaj subteran.

Pasajul Piaţa Presei Libere este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură derulate de Primăria Capitalei, al cărui scop era să decongestioneze traficul rutier din zona Piaţa Presei Libere, la intersecţia dintre Şoseaua Bucureşti - Ploieşti, Şoseaua Kiseleff, Bulevardul Mărăşti şi Bulevardul Poiligrafiei. Cu toate acestea, noul pasaj, inaugurat în 19 iulie, a cărui valoare se ridică la aproximativ 13,6 milioane de euro, fără TVA, pare un eşec la doar două săptămâni de la deschiderea oficială. 

Deşi reprezentanţii Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB) susţin că Pasajul subteran Piaţa Presei Libere este foarte eficient şi că timpul petrecut de şoferi în trafic este mult mai mic, cei care trec cu maşina zi de zi prin zonă se declară nemulţumiţi de noul pasaj şi spun că acesta nu face altceva decât să mute aglomeraţia cu 700 de metri mai în faţă.

„Au mutat aglomeraţia, asta au făcut”

„Pasajul e bun, ajută, dar pe o singură parte, spre Bulevardul Mărăşti. Marea problemă este ieşirea de pe Kiseleff, acolo unde sunt semafoare. Imediat ce ai ieşit din pasaj, spre Arcul de Triumf, în loc să poţi merge normal, te blochezi în semafor şi se formează coadă. Au mutat aglomeraţia de la Fântâna Mioriţa spre Arcul de Triumf, asta au făcut“, susţine Ionuţ Ionescu, un taximetrist din zonă.

Ionuţ Ionescu, taximetrist FOTO David Muntean

Concret, şoferii pot intra în pasajul subteran dinspre Fânta Mioriţa şi pot ieşi spre Bulevardul Kiseleff sau spre Mărăşti. Problemele, după cum susţin ei, au fost întotdeauna în apropierea Fântânii Mioriţa, acolo unde, la orele de vârf, şoferii stăteau blocaţi în trafic zeci de minute. Odată cu inaugurarea noului pasaj, cei care vin dinspre Fânta Mioriţa traversează cu uşurinţă pasajul, dar se blochează, din nou, la ieşirea dinspre Bulevardul Kiseleff, în apropierea Arcului de Triumf. Astfel, noua lucrare nu face altceva decât să mute aglomeraţia de la Fântâna Mioriţa la ieşirea din pasaj spre Bulevardul Kiseleff.

Primăria: „Cu siguranţă e eficient“

Recent, Ion Dedu, şeful Direcţiei de Transporturi din cadrul Primăriei Capitalei, cel care a şi gestionat proiectul Pasajului Piaţa Presei Libere, a demisionat, explicând că a luat această decizie din cauza numărului foarte mic de angajaţi din instituţie, care erau nevoiţi să gestioneze un număr impresionant de proiecte. Locul acestuia nu a fost încă ocupat, iar clarificările cu privire la utilitatea pasajului au venit din partea lui Florin Legea, angajat în cadrul Direcţiei menţionate.

Încercând să explice beneficiile aduse de noua lucrare de infrastructură, Legea a declarat, pentru „Adevărul“, că utilitatea pasajului se va vedea în următoarea perioadă: „Cu siguranţă este eficient. Există un studiu de trafic, iar impactul nu este scontat după inaugurarea pasajului. Ceea ce vreau foarte clar să se înţeleagă este că prin acest pasaj nou nu încurajăm traficul spre centrul Bucureştiului, ci ieşirea din oraş. Utilizatorii îşi vor da seama de eficienţa pasajului treptat. Timpii de aşteptare în trafic şi consumul de combustibil vor scădea, iar acest lucru se va demonstra“, a precizat Legea.

O intersecţie, găsită vinovată

Şi reprezentanţii biroului de presă al PMB au încercat, într-un răspuns oficial, să explice, pentru „Adevărul“, de ce este în continuare aglomerată ieşirea dinspre Kiseleff: „Pasajul ajută la parcurgerea rapidă a Pieţei Presei Libere în patru direcţii. În acest fel, a fost avantajat mai ales transportul public, autobuzele ajungând într-un timp mai scurt către terminalul comun cu tramvaiul 41, unele având capăt chiar în acea zonă, iar celelalte având o nouă staţie imediat după intersecţie. Numărul de autovehicule care ajunge la Arcul de Triumf este acelaşi, dar valorile fluxurilor de trafic din această intersecţie sunt peste capacitatea de circulaţie a intersecţiei“.

FOTO David Muntean

Şi reprezentanţii Brigăzii Rutiere Bucureşti susţin că pasajul este eficient, însă recunosc şi ei că în zona Arcului de Triumf maşinile circulă bară la bară la orele de vârf. „Pasajul a ajutat în zonă, se circulă mai bine. Este adevărat că sunt ceva probleme la orele de vârf în acea parte (n.r. - la ieşirea dinspre Bulevardul Kiseleff)“, precizează Andrei Codău, reprezentantul Brigăzii Rutiere.

2.000 de maşini circulă în fiecare oră prin pasaj

Pasajul Piaţa Presei Libere este amplasat la intersecţia a patru artere cu trafic intens: Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, Şoseaua Kiseleff, Bulevardul Mărăşti şi Bulevardul Poiligrafiei. Potrivit primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, această intersecţie este traversată în fiecare oră de aproximativ 12.000 de autoturisme, iar din estimările specialiştilor reiese faptul că în fiecare oră prin noul pasaj trec în jur de 2.000 de autoturisme. 

Pasajul, singurul din Bucureşti cu bifurcaţie subterană, are o singură intrare aflată în apropierea Fântânii Mioriţa şi două ieşiri: una care duce spre Bulevardul Kiseleff şi alta spre Bulevardul Mărăşti. Cu tot cu rampe, pasajul subteran are o lungime de aproximativ 700 de metri, iar costurile sale s-au ridicat la circa 60 de milioane de lei, fără TVA (n.r. – peste 13 milioane de euro, fără TVA). 

Pasaj pietonal nou

De asemenea, pe lângă pasajul rutier subteran, municipalitatea a mai lucrat şi la alte două pasaje subterane pietonale. Unul dintre acestea a fost construit în timp ce se lucra şi la pasajul rutier Piaţa Presei Libere, iar al doilea, tot pietonal, exista, fiind, însă, modernizat şi reabilitat. 

Iniţial, pasajul rutier Piaţa Presei Libere ar fi trebuit să aibă o bretea şi pe partea Parcului Herăstrău, după cum susţine reprezentantul EcoCivica, Dan Trifu. „Au fost doar discuţii, studiul de fezabilitate a fost făcut exact pe actualul proiect“, confirmă Ion Dedu, fostul şef al Direcţiei de Transporturi din Primăria Municipiului Bucureşti. În ceea ce priveşte studiul de fezabilitate, susţin reprezentanţii Primăriei Generale, „acesta nu a implicat costuri, având în vedere că a fost elaborat de Centrul de Planificare Urbană şi Metropolitană al Municipiului Bucureşti, instituţie aflată, la acea vreme, în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti“.

„Au distrus o zonă istorică. O să fie teroare la toamnă“

Reprezentantul Asociaţiei EcoCivica din Bucureşti, Dan Trifu, susţine că aglomeraţia va fi şi mai mare în zona Arcului de Triumf din toamnă, după ce bucureştenii se vor întoarce din vacanţă, întrucât noul pasaj subteran nu face altceva decât să încurajeze traficul rutier spre centrul oraşului. „Noi am spus de la început că această intrare în oraş este o zonă istorică asupra căreia nu ar trebui să se intervină. Nu s-a înţeles asta. Pasajul ăsta aduce trafic spre centrul Bucureştiului şi acum nu este foarte aglomerat, dar o să fie teroare la toamnă“, mai precizează Trifu. Un alt motiv care i-a supărat pe cei care militează pentru salvarea spaţiilor verzi din Bucureşti a fost că, pentru realizarea pasajului, în jur de 60 de arbori au fost tăiaţi.