De ce este Cuviosul Dimitrie Basarabov ocrotitorul Bucureştiului. Sfântul care nu s-a lăsat scos din Catedrală

De ce este Cuviosul Dimitrie Basarabov ocrotitorul Bucureştiului. Sfântul care nu s-a lăsat scos din Catedrală

Sfântul Cuvios Dimitrie Basarabov este Ocrotitorul Bucureştiului încă din secolul al XVIII-lea. FOTO crestinortodox.ro

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou este Ocrotitorului Bucureştiului încă din secolul al XVIII-lea. Tradiţia Bisericii consideră că prezenţa sfintelor sale moaşte în Catedrala Patriarhală i-a scăpat de multe rele pe bucureşteni, printre care ciuma, seceta sau holera. Prăznuirea sa pricinuieşte, an de an, un amplu pelerinaj în care zeci de mii de oameni i se închină şi îi cer ajutorul.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cine a fost Cuviosul Dimitrie Basarabov

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou s-a născut într-o familie modestă din satul Basarabi, din sudul Dunării, şi a trăit în secolul al XIII-lea. Prima parte a vieţii şi-a petrecut-o ocupându-se de creşterea vitelor, după care a plecat la mănăstire şi s-a dedicat pustniciei, retrăgându-se într-o peşteră. După o viaţă întreagă de sihăstrie, tradiţia spune că, înainte de a muri, Sfântul s-a aşezat singur între două lespezi de piatră, ca într-un sicriu, iar în timp a fost acoperit de apele râului Lom. Moaştele sale au fost descoperite, în albia râului, de părinţii unei fetiţie care pătimea de duh necurat, care s-a vindecat după ce trupul neputrezit al Cuviosului a fost scos din apă, scrie crestinortodox.ro.

Cum a ajuns Sfântul ocrotitorul Bucureştiului

Moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie Basarabov au fost aduse în Bucureşti în anul 1774, când generalul rus Petru Saltacov a luat moaştele din satul Basarabi, cu intenţia de a le duce în Rusia, însă, la rugămintea negustorului macedonean, Hagi Dimitrie, şi a mitropolitului Grigorie al II-lea al Ţării Româneşti. Salticov le-a dăruit poporului român. Conform altei variante istorice, negustorul ar fi cumpărat moaştele cu o sumă foarte mare de bani, iar apoi le-a donat Mitropoliei, conform istoricului Dan Falcan. Moaştele au fost aşezate, în iunie 1774, în actuala Catedrală Patriarhală din Bucureşti.

Sfântul Cuvios Dimitrie a fost proclamat, oficial, ocrotitorul oraşului Bucureşti de către mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793), iar din anul 1955, patriarhului Iustinian Marina, care a constata evlavia cu care românii îl cinsteau pe Sfânt, a generalizat cultul în toată ţara. Sfântul Sinod a stabilit ziua de prăznuire la 27 octombrie, a doua zi după sărbătoarea Marelui Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir.

Sfântul Cuvios Dimitrie, luat împotriva voii sale din Catedrală

Sfântul ocrotitor al Bucureştiului a scos în stradă zeci de mii de oameni în iarna anului 1918, în plină ocupaţie germană, când moaştele Cuviosului au fost furate din Catedrală de un grup de soldaţi bulgari, mărturiseşte istoricul Dan Falcan. În contextul acestui episod istoric, Sfântul Dimitrie Basarabov a înfăptuit prima minune în Bucureşti: întreg oraşul a fost cuprins de o ceaţă atât de deasă şi nefirească, care se întindea până la Giurgiu, încât soldaţii bulgari nu au găsit drumul de ieşire din oraş şi au fost capturaţi de trupa de ostaşi germani trimisă la comanda generalul Mackensen, la rugămintea mitropolitului Conon.

Bucureştenii, ocrotiţi de ciumă, secetă şi holeră

Sfântul Cuvios Dimitrie a făcut multe minuni în oraşul Bucureşti. Era aproape un obicei ca, în perioadele de restrişte, racla cu moaştele Cuviosului să fie scoasă pe străzile oraşului în procesiune, conform istoricului Dan Falcan. Acesta a fost şi cazul când, între anii 1813-1814, Ţara Românească a fost cuprinsă de o epidemie de ciumă bubonică, numită şi „ciuma lui Caragea“, pentru că avea loc în vremea domniei lui Ioan Gheorghe Caragea. Atunci au fost scoase sfintele moaşte şi s-au făcut rugăciuni Sfântului, iar în scurt timp numărul morţilor a scăzut semnificativ şi Bucureştiul a scăpat de plagă.

Peste câţiva ani, în 1827, în vremea domnitorului Grigore Ghica, o secetă persistentă ameninţa locuitorii Munteniei cu foametea. Atunci, părticelel sfânte au fost iarăşi scoase în procesiune: „După ce au ocolit câteva străzi (preoţi şi credincioşi cu racla având trupul Sfântului), când sosiră în capul Podului Mogoşoaiei, începu să plouă. Vodă şi boierii şi norodul care erau după Sfânt fură udaţi până la piele. Şi ploaia a ţinut trei zile, cu mici întreruperi“, spune în memoriile sale colonelul Dimitrie Pappazoglu, care a luat parte la această procesiune, scrie basilica.ro.

În 1831, Bucureştiul a fost lovit de holeră. La cererea preşedintelui Divanului Ţării Româneşti, racla cu moaştele au fost duse pe Câmpia Filaret, unde mitropolitul şi călugării au făcut rugăciuni pentru încetarea epidemiei. La fel, numărul morţilor a scăzut brusc la scurt timp după aceea.
De asemenea, mărturiile credincioşilor care au primit binefaceri în urma rugăciunilor adresate Sfântului şi a atingerii moaştelor sale sunt nenumărate

Sfântul Dimitrie şi regimul comunist

Preşedintele comunist Nicolae Ceauşescu era deranjat de pelerinajul la moaştele Sfântului Dimitrie şi, de aceea, dorea mutarea Catedralei şi a Reşedinţei Patriarhale fie la Văcăreşti, la Cernica sau la Căldăruşani, conform basilica.ro. Cu toate acestea, iniţiativa dictatorului nu a fost materializată, iar credincioşii pun acest lucru pe seama ajutorului Sfântului Cuvios. De pildă, în 1989, Ceauşescu a fixat pe 27 octombrie, de ziua praznicului Sfântului Dimitrie cel Nou, o sesiune a Marii Adunări Naţionale. Având justificare politică, s-a dorit mutarea întregului pelerinaj de pe Dealul Patriarhiei. Deşi supus presiunilor şi ameninţărilor, vrednicul de pomenire patriarhul Teoctist nu a mutat departe moaştele Sfântului, ci la Biserica „Sfântul Nicolae - Vlădica“, în vecinătatea Catedralei patriarhale. La două luni distanţă, Ceauşescu a căzut, scrie basilica.ro.

Sfântul Dimitrie pe stema Bucureştiului

Sfântul Ocrotitor al Bucureştiului este înfăţişat, în prim-plan, şi pe stema Bucureştiului. Deşi Sfântul Cuvios Dimitrie Basarabov a fost păstor şi sihastru, el este ilustrat în acest simbol purtând veşminte de soldat roman şi cu o suliţă în mână. Explicaţia acestui fapt, conform istoricului Dan Falcan, este dată de faptul că s-a produs o juxtapunere între imaginea Cuviosului şi cea a Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, care a fost un soldat roman creştin, martirizat în anul 306.

În aceste zile, credincioşi din Bucureşti şi din alte oraşe ale ţării se închină moaştelor Cuviosului Dimitrie Basarabov.
 

Pe aceeaşi temă:

A treia zi de pelerinaj: de Sfântul Dimitrie, mii de credincioşi continuă să stea la coadă la sfintele moaşte

FOTO VIDEO Coadă de sute de metri la poarta Patriarhiei. „Calea Sfinţilor“ a deschis pelerinajul din Capitală

citeste totul despre: