„Adeverul”, despre telefonia mobilă de acum un secol!

Cine îşi închipuie că telefonia fără fir a apărut o dată cu telefoanele mobile se înşeală. La doar trei decenii după 1877, când Graham Bell a făcut fulminanta sa descoperire, preocupările pentru desprinderea comunicării telefonice de cablu, suportul ei fix, au început să dea primele roade. Acestea sunt consemnate de L. Florin în „Adeverul” de miercuri, 21 iulie 1920.

„Vocea se perde pe sârmă”

Inconvenientul convorbirilor clasice: „Dacă o telegramă se poate trimite din Europa în America de Sud şi Oceania, o convorbire telefonică nu se poate face decât pe o distanţă de cel mult 3-4000 km. În limbajul electric se spune că rezistenţa firului pe o lungime foarte mare micşorează intensitatea curentului electric aşa fel că nu-şi mai pote îndeplini scopul la postul receptor; deci vocea se perde pe sârmă”. Aşa încât „telefonia fără fir deschide noui perspective în progresul telefoniei. Dacă pare minunat să poţi convorbi printr-o sârmă, e şi mai uimitor să conversezi prin nimic. Mediul transmiţător e invizibil pentru ochii noştri, dar există pentru aparatele anume construite, care traduc vocea în limbajul lor de unde electrice pentru a retraduce aceste unde în voce la destinaţie”.

La început a fost „good bye”-ul

Prima experienţă notabilă, arată L. Florin, a avut loc în toamna lui 1915. Atunci, generalul Ferrie, directorul radiotelegrafiei militare franceze a încercat să prindă pe Turnul Eiffel semnalele sonore lansate de un post american. Dar n-a reuşit decât să capteze decât „good bye!”-ul operatorului. Apoi a apărut lampa cu trei electrozi, destinată să emită şi să capteze, în acelaşi timp, unde hertziene. Desigur, noua descoperire a fost intens exploată în timpul primei conflagraţii mondiale: „escadrile întregi de aeroplane aveau instalate aparate radiotelefonice pentru a înşiinţa comandamentul de operaţiile în curs sau a primi ordine la distanţă în timpul raidurilor de noapte”. Apoi, „construcţia lampelor puternice a permis să se telefoneze pe distanţe tot mai mari. La început, mergea greu şi frazele ajungeau deformate, unele litere cum e i şi silabele cu i nu se puteau transmite la distanţe atât de mari ca a şi o. Acest defect de transmitere a fost remediat şi astăzi telefonia fără fir e tot atât de clară ca telefonia ordinară”.

Concert telefonic

Dar progresele se petrec uimitor de rapid. În Franţa, un post telefonic banal este conectat cu o staţie de telegrafie fără fir de la Issy-les-Moulineaux şi, în acest mod, s-a putut transmite o serie de cuvântări. Însă conversaţiile s-au purtat destul de greu. În Anglia anilor `20, începuse să se studieze deja cum anume ar fi putut deveni posibilă protejarea conversaţiilor: „Se crede că în curând va fi posibil ca două posturi să converseze prin telefonie fără fir aşa fel ca să împiedice alte posturi ce ar comunica în acelaşi timp”. Tuturor acestor eforturi, li se adaugă o experienţă „frumoasă”, „cu ocazia unui concert dat de celebra cântăreaţă Melba, care a avut loc la Chelmsford (30 km de Londra). Acest concert a putut fi ascultat simultan prin telefonie fără fir la Londra, Paris, Madrid, Roma, Berlin şi Christiania. Această experienţă organizată de Daily Mail a avut un succes neaşteptat: auditorii au distins cele mai delicate nuanţe ale vocii şi chiar detaliile acompaniamentului la piano”. Însă o alta „a întrecut toate aşteptările”: „un post englez de telefonie fără fir a putut să transmită la Roma două mesagii: primul adresat de Scialoja lui Nitti, al doilea trimis de preşedintele Presei britanice preşedintelui Asociaţiei presei italiene. Depărtarea dintre cele două posturi e de 1.500 km! ”.

Un viitor, de pe-atunci, apropiat

”Totuşi radiotelefonia mai necesitează câteva progrese pentru a deveni cu totul practică, scrie L.Florin. Astăzi nu se poate încă telefona fără fir de orişiunde, fiind neapărat necesar un post transmiţător. Experienţele din urmă au arătat că va fi posibil într-un viitor apropiat iar radiotelefonia va deveni un serviciu public ca şi telefonia obişnuită”.

Viitorul nu a fost tocmai apropiat, dar i-a dat dreptate.