Tainele iei tradiţionale

Ziua Iei a adunat mii de oameni la Centrul Expoziţional „Moldexpo”, acolo unde vizitatori de toate vârstele au venit îmbrăcaţi în haine tradiţionale pentru a aduce un omagiu celui mai recunoscut element din portul tradiţional – ia. Evenimentul a reunit artişti, jurnalişti şi ambasadori care şi-au exprimat admiraţia faţă de bluza românească inconfundabilă.

Cea de-a patra ediţie a Zilei Iei, eveniment desfăşurat sub înaltul patronaj al Primei Doamne Margareta Timofti, a fost sărbătorită cu mare fast la Chişinău şi s-a desfăşurat sub genericul “Să descifrăm împreună tainele iei”. Astfel, vizitatorii au aflat se semnificaţie au elementele brodate pe pânza fină de bumbac sau in. De exemplu, modelul numit „cocoşul” veghează ordinea lumii şi alungă spiritele rele. „Colţii lupului” apără de fiare sălbatice, „miezul de nucă” reprezintă un semn al înţelepciunii şi a unei minţi agere, „pasărea” defineşte sufletul şi hrana lui, libertatea, pasiunea şi infinitul, iar „bobocul” aduce frumuseţe şi prospeţime.

Nu oricine poate crea o ie

În cadrul evenimentului organizat de Ministerul Culturii au fost puse în evidenţă modele zonale şi locale, bogăţia ornamentelor şi stilurile diverse de broderie în care poate fi împodobită o ie. Maria Ciobanu este una dintre meşteriţele care sacrifică nopţi întregi pentru a broda o ie. Nu le vinde, pentru că-i sunt prea dragi şi le păstrează cu sfinţenie. „Prima ie am brodat-o în clasa a 8-a, mi-a ieşit foarte stângace, dar de atunci am tot căpătat experienţă.  Am început să fac ii doar atunci când m-am pomenit cu mult timp liber la dispoziţie. Bluza românească cere timp şi dedicaţie. Nu oricine poate face o ie, cred că trebuie să ai un dar pentru asta”, spune Maria Ciobanu. Ea îşi aminteşte că în vremurile demult apuse, în satele Moldovei, fetele erau judecate după îndemânarea cu care brodau ii, prosoape sau cearşafuri . „Creând o ie, fata îşi arăta starea ei atât materială, cât şi cea interioară. Ia era ca o scrisoare pentru soacră şi pentru flăcăi. Astfel, puteai demonstra cât eşti de harnică, de curată, de gospodină”, povesteşte meşteriţa. 

 Maria Ciobanu are o colecţie impresionantă de ii pe care le păstrează cu sfinţenie. FOTO Alexandru Tarlev

Regula unicatului

Dacă astăzi, femeile se întrec în a-şi cumpăra rochii scumpe şi strălucitoare, pe vremuri o ie frumoasă fura privirile tuturor celor din sat. „Ia se lucra pe ascuns, astfel încât când venea ibovnicul să ia fata la joc, toată lumea cădea pe spate. Era o ruşine mare să fii îmbrăcată cu o ie la fel ca a altor fete. Trebuia să fii orginală şi irepetabilă, dacă doreai să uimeşti şi soacra şi flăcăul”, spune Maria Ciobanu. Lucrul femeilor care brodează ii este extrem de migălos.

„Lucrăm pe fiecare firişor al pânzei. Parcă ar fi lucrul maşinii, dar e ceea ce poate face mâna. În fiecare zi stau câte 2-3 ore să brodez. Ia este sfântă”, ne mărturiseşte meşteriţa. Şi Olga Chiriac din Străşeni este pasionată de portul popular moldovenesc şi creează ii pe care le păstrează în colecţia sa. „Nu le vând pentru că nu mă pot despărţi de ele. Cel mai mult am stat cinci luni să finalizez lucrul la o ie. Când port această bluză starea mea interioară se schimbă, mă simt mai liniştită şi mai împlinită”, spune Olga Chiriac.

Ziua Iei, sărbătorită şi în Găgăuzia

La eveniment a venit şi başcanul Găgăuziei,  Irina Vlah. Aceasta a îmbrăcat o ie albă cu ornamente albastre şi ne-a mărturisit că s-a pregătit în mod special de acest eveniment. „Sunt pentru prima dată la această sărbătoare despre care anterior am auzit multe. Port o ie pe care am cumpărat-o special pentru eveniment şi cu siguranţă îmi voi cumpăra şi altele, pentru că sunt deosebite. Îmi plac tradiţiile moldoveneşti şi consider că acestea trebuie să fie cunoscute şi promovate. I-am propus doamnei ministru să aducă Ziua Iei şi în Găgăuzia. Este o sărbătoare binevenită pe care eu o susţin. Personal, în ultimul timp am început să port mai des bijuterii în stil tradiţional găgăuz. Am observat că la evenimentele publice, femeile din Găgăuzia urmează aceeaşi tendinţă şi este un lucru frumos să ne acceptăm tradiţiile şi să purtăm cât mai des elemente vestimentare specifice trecutului. În acest mod, păstrăm amintirile poporului vii”, afirmă Irina Vlah.

 Irina Vlah îşi doreşte ca „Ziua Iei” să fie sărbătorită şi în Găgăuzia. FOTO Alexandru Tarlev

„Purtăm ie ca să avem mândrie”

Ziua Iei a fost colorată prin programul artistic prezentat şi mai ales prin vestimentaţia aleasă de vizitatori, care au îmbrăcat costume tradiţionale moldoveneşti dintre cele mai diverse. Atât Prima Doamnă, Margareta Timofti, cât şi ministrul Culturii, Monica Babuc au optat pentru un costum popular.

Soţia preşedintelui Republicii Moldova s-a declarat mândră şi extrem de mulţumită pentru că Ziua Iei a ajuns la a patra ediţie. „Sunt mândră şi extrem de fericită pentru că în această zi celebrăm ia, cel mai simbolic element din portul nostru popular. Ia ne-a adunat aici ca să o cunoaştem în profunzime, să-i oferim atenţie şi nemurire”, a spus Prima Doamnă. Monica Babuc a remarcat că însuşi cuvântul „ie” este unul deosebit.  „Ia este gajul poporului nostru pentru fericire. Cuvântul „ie” se conţine în multe alte cuvinte frumoase, precum veselie sau bucurie. Îndemnul meu este să purtăm ie ca să avem mândrie, veselie şi să ne bucurăm mereu de copilărie”.

 Prima Doamnă, Margareta Timofti şi ministrul Culturii, Monica Babuc au optat pentru un costum popular. FOTO Alexandru Tarlev

Frumoase, dar prea scumpe

Printre mulţimea de oameni şi invitaţi speciali care au optat pentru o ţinută tradiţională, am găsit-o pe Nina Rotaru care ne-a spus cu tristeţe că nu are nicio ie în garderobă. „Ma uit la ele şi-s aşa frumoase, dar nu-mi permit să-mi cumpăr pentru că sunt prea scumpe. Preţul începe de la 800 de lei în sus, dar pensia mea e de 900 de lei. Mi-ar plăcea foarte mult să am una, poate voi începe să economisesc special ca să-mi cumpăr o ie. Sărbătoarea este interesantă şi originală”, spune Nina Rotaru. Pe întreaga durată a evenimentului au evoluat artişti profesionişti, colective folclorice, oaspeţii având posibilitatea să participe la diverse ateliere de creaţie, să viziteze un târg de artizanat, dar şi să savureze diversitatea bucătăriei tradiţionale.

„Ia Ambasador”, „Ia Jurnalist”, „Ia Patrimoniu”

În cadrul evenimentului de duminică au fost expuse ii şi costume tradiţionale din Republica Moldova şi România – adevărate valori din patrimoniul muzeal, precum şi din colecţii private. Colecţionarii au povestit istoria costumelor şi au descifrat semnificaţia simbolurilor cusute. Bluzele româneşti au fost repartizate pe compartimente.  

Secţia „Ia din patrimoniu” a întrunit costume din colecţia Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei şi a muzeelor de istorie şi etnografie din Edineţ, Soroca, Ungheni, Cahul. „Ia din cufăr” a prezentat costume din lăzile de zestre ale unor personalităţi marcante, în cadrul compartimentului „Ia Ambasador” oamenii au aflat experienţa reprezentanţilor corpurilor diplomatice,a mediului de afaceri, a oamenilor de cultură care au purtat ia în afara ţării. „Ia Jurnalist” a întrunit la o expoziţie de fotografii ce înfăţişează reprezentanţi ai mass media la diverse evenimente unde au purtat ia.