Circa 58.000 de moldoveni îşi sărbătoresc azi onomastica. Descoperă câteva ritualuri pentru spor şi sănătate de Sfântul Gheorghe

Sfântul Mucenic Gheorghe ucigând balaurul

Ortodocşii de rit vechi îl prăznuiesc astăzi pe Sfântul Mucenic Gheorghe, unul dintre cei mai importanţi sfinţi din calendarul ortodox. În Republica Moldova circa 58.000 de persoane poartă numele Gheorghe sau derivatele acestuia.

Potrivit Centrului Resurselor Informaţionale de Stat Registru, 45.730 de moldoveni se numesc Gheorghe, 10.621 au trecut în acte numele Gheorghi, 114 îşi spun George, 28 suntr strigaţi Ghiţă, iar doi - Ghiorghe. 

Dintre femeile sărbătorite astăzi 428 se cheamă Gheorghina, 979 - Georgeta şi alte 36 - Geta.

Marele Mucenic Gheorghe a fost general în armata română, în timpul împăratului Diocleţian. Căzut victimă a persecuţiei împotriva creştinilor, el a fost închis şi torturat pentru a renunţa la credinţa sa, dar pentru că nu a cedat a fost executat la 23 aprilie, în anul 303.

Sfântul Gheorghe este ocrotitorul Armatei Române. De asemenea, Marele Mucenic Gheorghe a fost patronul spiritual al domnitorului Ştefan cel Mare, iar imaginea sfântului, care a ucis balaurul, era pictată pe steagul Moldovei Medievale, dăruit Mânăstirii Zografu de la Muntele Athos, ctitorie a domnitorului moldovean.

De asemenea, Sfântul Gheorghe este patronul mai multor ţări: Anglia, Georgia, Germania, Lituania, Portugalia şi Grecia. Este ocrotitorul mai multor oraşe cu nume celebre: Veneţia, Geneva şi Moscova. În Lituania, Sf. Gheorghe este venerat ca un protector al animalelor, pe când în unele zone din Spania, ziua de prăznuire a sfântului este celebrată cu mese îmbelşugate şi cu multe daruri oferite sărbătoriţilor.

În tradiţia populară, Sfântul Gheorghe este patronul măcelarilor, agricultorilor, călăreţilor, fermierilor şi al bolnavilor de lepră.

Începe vara pastorală 

Praznicul Sfântului Gheorghe este asociat cu începutul verii pastorale, aşa cum Sfântul Dumitru anunţă încheierea acestui sezon. Tot tradiţia populară spune că există o înţelegere cosmică între Sân-George şi Sânmedru: când cântă broaştele pentru prima dată în an, Sân-George ia cheile de la Sânmedru pentru a „deschide" drumul vegetaţiei la viaţă.

Ritualuri pentru spor şi sănătate

Potrivit tradiţiei, după slujbă, în biserici, credincioşii primesc flori de liliac, iar în unele zone din sudul României - crenguţe de leuştean, plante care au efecte benefice asupra sănătăţii oamenilor şi animalelor, ocrotindu-i, în acelaşi timp, de situaţii neprevăzute.

În ziua praznicului, este bine ca uşile şi ferestrele casei să fie împodobite cu ramuri de salcie. De asemenea, porţile fiecărei gospodării trebuie împodobite cu ramuri înmugurite de salcie; tradiţia spune că planta are în această zi puteri magice şi-i apără pe gospodari de boli şi de pagubă.

În ziua praznicului, oamenii se cântăresc; practicând acest ritual, ei cred că vor fi sprinteni până la anul, când datina se înnoieşte tot în ziua de Sfântul Gheorghe.

În mediul rural, gospodarii dau foc gunoaielor şi vechiturilor, iar cenuşa rămasă, după ce totul a ars, se amestecă foarte bine cu untură, cu care se ung uşile grajdurilor; acest ritual este practicat pentru a îndepărta spiritele rele, care vin în această noapte şi intră în adăpostul animalelor să fure sporul casei: laptele şi ouăle.

În Bucovina se practică obiceiul „urzicatului". În zorii zilei, tinerii îşi ating mîinile şi picioarele cu urzici; ritualul păstrat din moşi-strămoşi, spune tradiţia, îi ajută să fie mai viguroşi şi mai sprinteni.

Fetele, care vor să fie iubite şi să se căsătorească cu sufletul pereche, trebuie să semene în acestă zi busuioc. Când busuiocul a înflorit, ele îl poartă în păr sau îl usucă şi-l poartă în poşetă, dăruid o crenguţă şi persoanei iubite.

Pentru a învinge energiile negative, în zorii zilei, gospodarii trebuie să ia apă din fântâna casei, să-şi spele faţa şi mâinile cu apă neîncepută şi apoi cu agheasmă. Dacă nu este fântână în gospodărie, există o alternativă : în locul apei din fântână, gospodarii trebuie să-şi spele faţa cu apă plată sau de izvor, dintr-o sticlă pe care s-odeschidă în zorii zilei.