Modificările în Codul Muncii de la Chişinău păstrează „firul roşu al socialismului”
0Noile prevederi ale Codului Muncii vin să perfecţioneze relaţiile dintre angajator şi angajat, experţii considerând că, deşi se fac paşi importanţi, legislaţia rămâne una restrictivă.
Acordul scris al părţilor la desfacerea contractului de muncă şi simplificarea procedurii de demisie pentru conducerea entităţii se numără printre principalele modificări adoptate astăzi de Guvern. Potrivit unui comunicat al Executivului, în cadrul şedinţei din 10 iunie, a fost aprobat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Codului Muncii al Republicii Moldova. Proiectul de lege prevede modificarea sau completarea a circa 40 de articole ale Codului Muncii.
Concedieri prin transfer
Astfel, desfacerea contractului individual de muncă va putea fi efectuată doar prin acordul scris al părţilor, ceea ce nu era posibil anterior, iar procedura de demisie pentru conducătorul unităţii, adjuncţii lui şi a contabilului-şef a fost modificată. De asemenea, proiectul se referă şi la perfecţionarea normei privind absenţa nemotivată de la serviciu, dar şi a celei referitoare la interzicerea concedierii fără acordul organului sindical. În acelaşi timp, documentul prevede ca angajaţii să respecte clauza de confidenţialitate cel mult doi ani după expirarea contractului de muncă şi nu pentru cel mult un an cum era până acum. Salariatul va avea dreptul să solicite suspendarea contractului de muncă în cazul în care nu va fi remunerat cel puţin două luni la rând sau nu vor fi îndeplinite de angajator alte obligaţii. În acelaşi timp, agentul economic nu va putea angaja pe altcineva în locul persoanei care a solicitat în scris suspendarea contractului. Noile reguli arată că angajatorul poate concedia un salariat prin transferul la alt loc de muncă în baza unui demers din partea agentului economic care urmează să-l anjajeze pe acest muncitor.
Costul carnetului, reţinut din salariu
De asemenea, s-a stabilit ca durata unei anchete la locul de muncă să nu dureze mai mult de o lună. Concediul neplătit va putea fi acordat pentru o perioadă mai lungă de timp – 120 de zile şi nu 60 de zile cum era până acum. O nouă prevedere este şi în cazul reţinerii unor anumite sume din salariu. Astfel, angajatorul poate solicita de la salariat returnarea banilor achitaţi pentru procurarea carnetului de muncă prin reţinerea acestei sume din salariu. Menţionăm că preţul unui carnet de muncă este de circa 120 de lei. În acelaşi timp, noile reguli arată că şeful te poate concedia dacă ai lipsit timp de patru ore la rând de la locul de muncă, incluzând aici şi timpul acordat pauzei de masă.
Potrivit experului IDIS „Viitorul”, Corina Gaibu, un aspect pozitiv este faptul că după 25 de ani de independenţă s-au redus atribuţiile de control exercitate de şase instituţii la cele pe care le are Inspectoratul de Stat al Muncii. „Este un progres foarte mare. Prin ultimile modificări dreptul de supraveghere şi control a fost limitat exclusiv la Inspectoratul de Stat al Muncii”, a menţionat expertul.
Riscuri pentru angajatori
De asemenea, Corina Gaibu salută şi delimitarea celor două relaţii de muncă - între autorităţile publice şi angajaţi şi între patronii privaţi şi angajaţi. „S-au făcut unele completări pozitive în ceea ce ţine de încheierea contractelor pe termen determinat, dar a fost eliminată o situaţie absolut necesară - când era posibilă încheierea contractelor pe termen determinat la efectuarea unei anumite lucrări. Eliminarea acestei prevederi din cadrul normativ, vor complica angajarea legală a muncitorilor pentru astfel de tipuri de lucrări. Din motive de risc legal, unii patroni vor fi forţaţi să angajeze astfel de lucrători neoficial pentru a evita posibilele litigii nedorite generate de eliminarea acestei prevederi. Este binevenit şi faptul că în unele articole au fost introduse modificări ce ţin de consultarea reprezentanţilor salariaţilor, în loc de impunerea luării deciziilor cu aceşti reprezentanţi, care uneori pot bloca soluţionarea amiabilă a situaţiilor în dispută”, consideră economistul.
„Firul roşu al socialismului” din Codul Muncii
Potrivit Corinei Gaibu, facilităţile sociale pentru anumite categorii de angajaţi reprezintă un anti-suport pentru categoriile vulnerabile de angajaţi, transformându-i pe aceştia în categorii de risc juridic, litigios şi astfel preferabil de evitat la angajare. „De exemplu, din contul angajatorului persoanele care educă un copil invalid vor mai putea avea o zi liberă pe lună, adică suplimentar încă 12 zile libere pe an plătite de angajator. Această presiune pe angajator va face acest grup de oameni mai vulnerabil şi dezavantajat în faţa viitoarelor angajări. Dacă prevederea legală ar fi prevăzut măsuri stimulatorii, cum ar fi ca pentru angajarea de persoane care au la întreţinere copii invalizi, patronul va primi o reducere la contribuţia obligatorie în fondul social de 50%, cu condiţia acordării angajaţilor daţi a facilităţilor specificate în lege, categoria dată de angajaţi se va transforma din categorie de risc juridică în oportunitate economică pentru patron”, recomandă expertul.
Mai este nevoie de îmbunătăţiri
Economistul IDIS „Viitorul” mai afirmă că perfecţionarea Codului Muncii este necesar de continuat, fiind un domeniu ce limitează investiţiile şi angajarea oficială. „Este de asemenea foarte important de schimbat spiritul legii din lege care impune multiple restricţii, într-o lege care oferă oportunităţi atât patronilor, cât şi angajaţilor. În pofida unor progrese, firul roşu al socialismului sovietic ce contravine economiei de piaţă se mai răsfrânge în legislaţia muncii a R.M. Prevederile legii pe multe domenii sunt exagerat de restrictive, ceea ce face ca investitorii străini şi cei locali să fie nemulţumiţi. Din păcate paşii întreprinşi în soluţionarea acestor fenomene sunt direcţionaţi mai curând spre acutizarea confruntării între patroni şi angajaţi, patroni şi organele de stat decât spre apropierea poziţiilor comune şi găsirea unor soluţii fiabile”, a subliniat Corina Gaibu.