Megaproiecte arhitecturale în locul boscheţilor de lângă Circ
0
Primăria Capitalei a anunţat concurs pentru amenajarea teritoriului din zona Circului. Edilii nu ştiu exact ce ar urma să apară în acel loc. Lumea arhitecţilor s-a împărţit în două: unii lucrează la machete, iar alţii au ieşit din joc deoarece nu există un caiet de sarcini
La începutul lunii mai, Primăria Capitalei a anunţat concurs de proiecte pentru „revitalizarea teritoriului alăturat Circului şi bisericii «Sfinţii Constantin şi Elena», în limita străzilor Calea Moşilor, Calea Orheiului, Tudor Vladimirescu şi bulevardul Renaşterii“.
Până la 9 august, tineri specialişti sau studenţii de la arhitectură şi urbanism vor prezenta proiectele la sediul Uniunii Ahitecţilor, se spune în anunţul Municipalităţii. Câştigătorii vor primi pentru premiul întâi - 55.000 de lei, doi - 35.000 de lei şi trei - 25.000 de lei.
Iniţiatorii concursului n-au idee ce ar trebui să se înalţe în locul boscheţilor de lângă circ, au doar o condiţie - biserica şi cimitirul din vecinătate, incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat, să rămână intacte.
Acest concurs urma să fie realizat în colaborare cu Uniunea Arhitecţilor, numai că aceasta a anunţat că s-a retras din concurs, pentru că lipseşte componenta principală - caietul de sarcini.
Teren problematic
„Este un teren care se află în centrul geometric al Chişinăului, dar şi unul problematic din punct de vedere hidrologic şi hidrogeologic. Râuleţul Holbocica poate provoca inundaţii, cum s-a mai întâmplat în anii 2000. Sunt porţiuni care prezintă pericol de alunecări de teren. Investigaţiile geotehnice au depistat şi o ruptură tectonică“, susţine Iurie Povar, preşedintele Uniunii Arhitecţilor.
Specialistul ne explică din ce cauză asociaţia de profil s-a retras din concurs: „Primăria trebuia să definească, în caietul de sarcini, funcţiile pentru această zonă, precum şi înălţimea admisă a blocurilor. Sunt porţiuni unde, în urma investigaţiilor, s-a stabilit că înălţimea maximă a construcţiilor poate fi de patru-cinci nivele, pe alte poţiuni pot fi ridicate şi blocuri de peste 16-20 de nivele“, afirmă arhitectul.
Specialiştii spun că, de-a lungul anilor, pe terenul din apropierea Circului s-au înălţat pe hârtie un complex memorial „consacrat operaţiei Iaşi-Chişinău“, parcul de distracţie „Trei Iezi“ şi stadionul olimpic. „S-a revenit la ideea unui complex olimpic, una destul de reuşită. În apropierea terenului există diferite obiective sportive importante, cum e Sala Polivalentă şi sălile de sport ale Universităţii de Educaţie Fizică. Lângă Circ am putea avea un stadion olimpic de 38.000 locuri, un alt stadion pentru sporturile de iarnă şi un bazin de 50 de metri. Mai rămâne loc pentru un hotel şi pentru terenuri de antrenamente “, susţine Iurie Povar.
„Farfuria“ lui Urechean
Ideea de stadion olimpic datează de pe timpul primarului Serafim Urechean. „Pe când eram primar, această farfurie, cum îi spuneam, era rezervată construcţiei unui stadion republican, cu 60.000 de locuri. Pe lângă aceasta, se vorbea ca imobilele vechi din spatele bisericii să fie demolate, iar acolo să fie construită o cale de acces spre strada Albişoara“, îşi aminteşte fostul edil. „Tot din acest complex făcea parte şi elaborarea proiectului cheiului râului Bâc, după modelul celui din Bucureşti, care prevedea construcţia a nouă cascade cu lăţimea de 37-84 de metri“, spune Urechean.
Centru cultural sau blocuri?
Unii specialişti văd pe acest teren şi un complex rezidenţial, chiar dacă blocurile de peste drum s-au şi fisurat imediat după darea în exploatare. „Dacă au apărut fisuri în blocurile de vizavi de Circ, este pentru că aceste construcţii nu au fost ridicate în conformitate cu normele în vigoare. Domeniul construcţiilor s-a dezvoltat mult în ultima perioadă şi dacă sunt folosite corect toate aceste inovaţii, este posibil“, crede Aurelia Carpov, arhitect şi profesor universitar.
Iurie Povar este de părere că de-a lungul bulevardului Renaşterii Naţionale ar putea fi amplasate şi unele clădiri administrative. „Ar fi o modificare benefică, care ar descongestiona traficul de pe bulevardul Ştefan cel Mare. Bulevardul Renaşterii este asigurat cu transport, fiind conectat cu celelalte sectoare“, susţine preşedintele Uniunii Arhitecţilor.
Valeriu Lupaşcu, decanul Facultăţii de Urbanism şi Arhitectură din cadrul Universităţii Tehnice, spune că aici ar putea fi un complex de agrement. „În spatele bisericii se află zona arheologică, unde vor fi făcute săpături pentru a găsi Cetatea Holbocica. De aceea, cred că aici putem realiza doar obiecte de menire social-culturală, cum ar fi muzeu de artă contemporană, centru de business, centrul cultural “, susţine Lupaşcu.
Mingea lui Tarlev
Fostul premier Vasile Tarlev este unul din promotorii ideii centrului olimpic. „Am găsit şi investitori, a fost realizată şi o machetă. Acesta prevedea construcţia stadionului, a sălilor de antrenament, a unui hotel, mai multor parcări, precum şi amenajarea unui pasaj subteran. Atunci când au început luptele politice dintre Primărie şi Guvern, la un an după ce am plecat, s-a oprit totul“, ne-a spus Tarlev.
Machete futuriste
Mulţi dintre studenţii Facultăţii de Urbanism şi Arhitectură a UTM aleg pentru proiectul de licenţă reamenajarea terenului de 24 de hectare de lângă Circ. Astfel, Dumitru Şchelaruc, proaspăt absolvent, vede aici un centrul ştiinţific şi practic de arhitectură, care ar putea include o universitate, cu săli de expoziţie şi campus universitar şi un hotel pentru profesorii străini.
Catedrală catolică
Artiom Topal, absolvent în 2011, a venit cu ideea de a realiza un complex catolic. „Proiectul presupune ridicarea mai multor blocuri separate pentru slujbele religioase. Un teren în aer liber va fi repartizat oficierii serviciilor divine. A fost planificată şi construcţia Centrului ritualurilor funerare, pentru chişinăuienii care nu au spaţii în apartamente pentru a efectuate toate obiceiurile“, spune tânărul.
Artitectul are un alt proiect care prevede renovarea zonei istorice din apropiere bisericii „Sfinţii Constantin şi Elena“, prin curăţirea şi mărirea albiei râului Bâc. Clădirile vechi ar urma să fie demolate, iar în locul lor să fie construit un centru business.
Tânărul vrea să participe la concurs, dar nu a vrut să ne spună cu ce idee va veni.





