Avocaţi „de buzunar“, la cheremul injustiţiei. Cum a căzut şeful Fiscului în capcana apărătorilor-fantomă

Şeful Fiscului a cerut procurorilor să-i spună cum a ajuns să fie reprezentat la reţinere de un apărător pe care nu l-a angajat şi care nu a fost delegat de Oficiul Teritorial al Asistenţei Juridice Garantată de Stat. Juriştii susţin că, deşi este o gravă abatere, oamenii legii apelează des la astfel de avocaţi care nu-i împiedică să devieze de la procedură.

Arestat la începutul acestei săptămâni pentru 20 de zile, Nicolae Vicol, directorul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a depus o cerere prin care solicită procurorilor să investigheze de ce procesul-verbal de reţinere a fost semnat de avocatul Ion Botnaru de la Biroul „Înţelepciune“.

„Nu am dorit să mă apere acest avocat şi nici nu am avut un contract încheiat cu el. Am fost indus în eroare precum că ar fi un avocat de la Asistenţa Garantată de Stat, care va sta cu mine temporar, până vine apărătorul pe care l-am solicitat. Rog să-mi spuneţi cine l-a chemat, încălcându-mi dreptul la apărare“, se arată în cererea lui Nicolae Vicol, acuzat de acte de corupţie şi de faptul că ar fi pus la cale interceptări ale convorbirilor telefonice.

Cererea lui Nicolae Vicol

Lilian Darii, directorul executiv al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat, ne-a confirmat faptul că Ion Botnaru nu se regăseşte în lista avocaţilor care acordă asistenţă juridică garantată de stat. „Mai mult, la 15 februarie, ziua reţinerii, nu a fost nicio solicitare pe numele beneficiarului Nicolae Vicol“, a mai constatat Lilian Darii.

L-a reprezentat gratis

La rândul său, Ion Botnaru recunoaşte că a ajuns să-l reprezinte pe şeful Fiscului din întâmplare.

„Mă aflam la Centrul Naţional Anticorupţie cu un alt dosar. Pe coridor l-am întâlnit pe procurorul Adrian Popenco şi pe Nicolae Vicol. Procurorul m-a întrebat dacă n-aş vrea să particip la nişte acţiuni pe dosarul şefului de la Fisc. Am avut şi acceptul lui Vicol. Nu m-a plătit. Urma să o facă după ce am fi încheiat contract, dar nu a avut posibilitate pentru că a fost reţinut“, ne-a declarat apărătorul.

Solicitat de „Adevărul“ de mai multe ori, procurorul Adrian Popenco, în gestiunea căruia se află dosarul şefului de la Fisc, a refuzat să vorbească, invocând că se află în şedinţă.

„Procesul-verbal trebuia semnat obligatoriu de către un apărător pentru ca reţinerea persoanei să fie legală. Mă întreb, de fapt, cu ce l-a ajutat pe clientul meu? N-a avut nicio obiecţie la acel document“, explică Ana Ursachi, avocata care îl reprezintă acum pe Nicolae Vicol, apariţia lui Ion Botnaru în acest dosar.

„M-a pus în gardă acest caz pentru că este o gravă abatere de la lege. Botnaru este fost angajat al Poliţiei şi, probabil, a fost chemat de «prietenii» săi din organele de drept. În aceste condiţii, el şi alţi avocaţi ca el îşi susţin foştii colegi şi nu acţionează în favoarea cetăţeanului. Mai degrabă, nu-i încurcă pe oamenii legii să facă devieri de procedură sau, cum spunem noi, «nu fac gălăgie»“, a comentat şi Gheorghe Amihalachioaie, preşedintele Uniunii Avocaţilor.

Fenomen fără plângeri

În curând, cazul acestui apărător ar putea fi discutat la şedinţa Comisiei de Etică şi Disciplină a Uniunii Avocaţilor. Fiind unul de rezonanţă, dosarul lui Nicolae Vicol a scos în evidenţă fenomenul avocaţilor „de buzunar“, aşa cum îi numesc juriştii. Din neştiinţă, nu toate victimele ajung să se plângă la instituţiile de profil.

„Sunt foarte mulţi avocaţi «de buzunar» care sunt chemaţi de procurori sau poliţişti, fără a fi desemnaţi în modul stabilit de lege. Din păcate însă, oamenii nu prea vin să se plângă, iar comisia nu are un secretariat juridic care ar monitoriza astfel de cazuri. Suntem zece membri şi ne adunăm o singură dată pe lună. Astfel, acest organ nu este foarte efectiv“, recunoaşte Roman Zadoinov, unul dintre membrii comisiei.

Bogdan Zumbreanu, şeful Direcţiei urmărire penală din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie, neagă că subalternii săi ar apela la anumiţi apărători „de serviciu“. „Avocaţii nicidecum nu pot fi la cheremul nostru. Atunci când cineva e reţinut, ofiţerul de urmărire penală le spune că are dreptul la un apărător ales sau la unul din oficiu. Adesea, mulţi solicită un avocat din oficiu, apoi se răzgândesc şi îşi amintesc că au un apărător cunoscut“, susţine Bogdan Zumbreanu.

Cazuri la fel de grave

Avocata Natalia Moloşag a intervenit însă în mai multe dosare penale unde a fost nevoită să „corecteze“ greşelile colegilor săi care s-au dovedit a fi mână-n mână cu oamenii legii.

„Acum trei ani, am intervenit într-un proces penal, pornit în 2008 de Centrul de Combatere a Traficului de Persoane, pe numele unei femei acuzate că şi-a scos ilegal copilul din ţară. Am depistat că clienta mea fusese pusă sub învinuire în februarie 2010 în lipsa ei şi în prezenţa unui oarecare avocat care şi-a pus semnătura pe ordonanţă, fără a avea împuterniciri - adică nici contract, nici decizia Oficiului Teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat“, îşi aminteşte Natalia Moloşag unul dintre cazurile de care s-a ocupat.

„De fapt, clienta mea a fost citată legal abia în luna mai, ordonanţa de învinuire fiindu-i adusă la cunoştinţă în luna iunie. Am atacat această acţiune ilegală, dar judecătorul de instrucţie nu a văzut nicio problemă şi mi-a respins cererea, deşi am prezentat suficiente probe că avocatul era, practic, din stradă“, mai spune avocata.

Apărătoarea vorbeşte şi despre un alt caz din 2011, la fel de grav. „Am fost contactată de rudele unui tânăr reţinut pentru 72 de ore şi care urma să fie arestat. Procesul-verbal de reţinere a fost semnat de un avocat pe care clientul meu nici nu l-a văzut. Am consultat graficul apărătorilor garantaţi de stat care au fost delegaţi pentru acea zi, dar nu l-am găsit în graficul de serviciu al avocaţilor din partea statului“, adaugă Natalia Moloşag. 

Sesizări la Procuratură

Avocata Veronica Mihailov-Moraru susţine că Biroul „Avocaţii Publici“ din care face parte a sesizat de câteva ori Procuratura Generală făcând referire la astfel de cazuri şi a trimis mai multe note informative la Consiliului Naţional de Asistenţă Juridică Garantată de Stat. „N-am primit vreun răspuns pozitiv. Mai rău e că nici instanţele nu ne dau crezare când spunem că unui client i-a fost încălcat dreptul la apărare, deoarece nu avem dovada că avocaţii-fantomă au fost pedepsiţi“, susţine ea.

Avocata punctează câteva situaţii când oamenii legii apelează la apărătorii-fantomă. „De obicei, aceştia apar în anumite dosare atunci când ofiţerii de urmărire penală au nevoie rapid de semnăturile unui avocat «comod», în cazul în care au depăşit anumiţi termeni sau au admis anumite încălcări procesuale şi nu vor să cheme un avocat calificat ca să nu le facă probleme şi să le piardă din timp“, concluzionează Veronica Mihailov-Moraru.

Apărătoarea explică cum o persoană poate beneficia de asistenţă juridică garantată de stat atunci când a fost reţinută. „În cazul unei reţineri, dacă persoana bănuită nu are propriul apărător, poate solicita unul personal sau organul de urmărire penală îi asigură prin intermediul Oficiului Teritorial al sectorului în care se află. Dacă e o reţinere pe timp de noapte, este chemat avocatul care e de serviciu, conform graficului întocmit de Oficiul Teritorial“, spune ea.

Material publicat cu susţinerea Fundaţiei Soros-Moldova în cadrul proiectului operaţional „Îmbunătăţirea respectării dreptului la libertatea şi siguranţa persoanei în Moldova“.