Nicăieri pe această lume nu există o succesiune mai aberantă de evenimente decât în Republica Moldova. Deşi ele ar fi provocat fie o amplă dezbatere într-un stat normal, fie ar fi fost complet neglijate, în funcţie de situaţie, aici se întâmplă lucrurile exact invers: ce este important cade în dizgraţia dezbaterii publice, ce este total irelevant devine de prim-plan.

Un asasinat eşuat

Cu doar câteva zile înainte de Sărbătorile Pascale avem să aflăm că a fost dejucat un asasinat împotriva celui mai important cetăţean al Republicii Moldova: Vlad Plahotniuc.

Urât la Moscova, acceptat la Bucureşti şi dorit de SUA, acesta din urmă se pare că a fost ţinta unui grup mafiot cu sforile principale trase de la Moscova. Deşi ne-am fi aşteptat la informaţii şoc, la acuzaţii interstatale, iată că totul s-a stins aşa cum a şi apărut: deodată.

Susţinătorii teoriilor conspiraţiilor vorbesc chiar că acesta ar fi regizat acest eveniment ca să mai capete puţină compasiune din partea cetăţenilor statului Republicii Moldova. Numai acest gând ar reprezenta în sine o aberaţie senzaţională, dar cum în statul vecin totul este posibil... să fie şi aşa.

Pe de altă parte, lipsa comunicării publice din partea acestuia precum şi din partea organelor de cercetare, ridică mari semne de întrebare asupra motivaţiei celor care au pus la cale acest plan. Putem presupune două variante şi cititorul să aleagă doar una: fie acesta a supărat vreun stat ne-prieten şi a existat o comandă fermă de lichidare a acestuia (s-a mai întâmplat), fie trecutul său iese în faţă şi vechi camarazi s-au simţit trădaţi.

Este clar că o comandă de asasinat la acest nivel nu porneşte de la un gest iraţional, ci de la unul premeditat.

Rămâne să vedem dacă Vlad Plahotniuc consideră că statul Republica Moldova îi poate asigura securitatea, dar ar fi mai bine să se folosească de cetăţenia română în acoperirea acestui deziderat. Căci dacă comanda a venit dintr-o oarecare direcţie, este puţin probabil că lucrurile se vor opri chiar aici.

Un referendum inutil

Aţi mai văzut voi stat în care să se decidă prin referendum cum să se numească Manualul de Istorie? Sunt sigur că nu aţi văzut, dar în Republica Moldova totul este posibil. Ce mintea omului nu poate concepe atunci sigur politicienii moldoveni vor stabili ca şi regulă.

Astfel că, Igor Dodon, din dorinţa de a mai ieşi în faţa cetăţenilor cu ceva, căci cu reprezentarea lor nu poate, a decis să cheme oamenii la referendum. Binenţeles că nu a selectat o temă importantă, cum ar fi Unirea cu România, căci nu putea risca pe ceva atât de serios.

Acest moft costă contribuabilul moldovean câteva zeci de milioane de lei. Dar ce vorbesc eu de contribuabilul moldovean: o asemenea prostie va ajunge, direct sau indirect, să fie plătită tot din banii veniţi din România sau din Uniunea Europeană. Căci dacă Igor Dodon aruncă pe fereastră bani ce pot fi investiţi în educaţie, protejarea persoanelor cu dificultăţi, în acordarea unui ajutor medical decent, atunci România va ajunge să facă acest lucru. Asta înseamnă contribuţie indirectă la referendum.

În acest sens este necesar a se lua măsuri pentru verificarea legalităţii acestui demers, căci nu poţi ajunge că scoţi oamenii la referendum pentru orice prostie.

Este interesant şi gradul ridicat de acceptabilitate a lui Vlad Plahotniuc asupra persoanei lui Igor Dodon, căci acesta din urmă nu doar o dată şi-a depăşit mandatul de preşedinte şi a semnat acte internaţionale ce obligă Republica Moldova, dar fără a exista un mandat în acest sens venit din partea parlamentului sau executivului. Tot conspiraţioniştii spun că aceştia ar fi înţeleşi, dar eu cred că este vorba mai degrabă de o strategie a acestuia din urmă de a-i permite lui Igor Dodon şi partidului său să fie erodaţi de accesul la putere, fenomen înregistrat peste tot în lume.

Votul uninominal

Sunt un susţinător al votului Uninominal oriunde în lume: şi în Republica Moldova, şi în România, şi oriunde. Cum funcţionează cea mai puternică democraţie din lume? Prin vot uninominal-atunci de ce să nu copiem de la cei care au dovedit că ştiu mai bine. Sigur că americanii nu se pricep la creşterea nucilor, la vin şi altele aparent importante, dar nu au venit să ne ofere lecţii în acest sens ci cu privire la democraţie.

Votul uninominal este singurul care crează o legătură între cel ales şi cetăţean şi nu între cel ales şi partidul din care face parte.

În România partidele mafiote au decis să scoată votul uninominal atunci când au constatat că acesta nu răspunde bine intereselor proprii, ci în ale cetăţenilor. S-a văzut că parlamentarii nu mai răspundeau interesului de partid ci la sondajele de opinie. Astfel că, cei care conduceau acele partide, s-au trezit fără de putere.

De ce nu vrea Igor Dodon o astfel de variantă? Deoarece nu dispune de oameni buni pe care să îi scoată în faţă, în timp ce ceilalţi nu dispun de o imagine bună la nivel de partide.

Este evident că fiecare îşi susţine propriul interes, dar cu siguranţă votul uninominal va aduce mai multe beneficii cetăţenilor decât actualul sistem.