Ultima şedinţă a lui Gaburici, în afara Constituţiei

Curtea Constituţională a pronunţat ieri hotărârea referitoare la sesizarea făcută marţi, 16 iunie, de preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, în care solicită clarificări din punct de vedere legal cu privire la demisia premierului Chiril Gaburici.

În solicitarea sa, care a cerut să fie examinată în regim de urgenţă, preşedintele ţării a cerut interpretarea de către Curte a mai multor aspecte din două alineate din legea 101 din Constituţie referitoare la situaţia demisiei prim-ministrului.

Guvernul se duce o dată cu premierul

În răspunsul său, Curtea Constituţională a menţionat că ”potrivit articolului 101 din Constituţie, în cazul imposibilităţii prim-ministrului de a-şi exercita atribuţiile sau în cazul decesului acestuia, Preşedintele Republicii Moldova va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar până la formarea noului Guvern şi că interimatul pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor încetează dacă prim-ministrul îşi reia activitatea în Guvern”. Totodată, acelaşi articol stabileşte că, ”în cazul demisiei prim-ministrului, demisionează întregul Guvern”.

În hotărârea pronunţată pe marginea acestei sesizări CC menţionează că ”demisia prim-ministrului şi, respectiv, a întregului Guvern intră în vigoare în momentul comunicării acesteia”. Astfel în cazul cererii scrise adresate Parlamentului aceasta intră în vigoare în momentul depunerii, iar în cazul anunţului public – în momentul emiterii. Curtea a subliniat expres faptul că ”demisia prim-ministrului antrenează de drept demisia Guvernului, fără îndeplinirea nici unei alte condiţii de formă sau procedură”.

În al treilea punct referitor unul din alineatele articolului din Constituţie menţionat mai sus, CC spune că ”Parlamentul ia act de demisia prim-ministrului şi, respectiv, a întregului Guvern. Decizia Parlamentului, prin care se ia act de demisia prim-ministrului şi, respectiv, a întregului Guvern, nu influenţează actul demisiei, procesul de formare a noului Guvern, precum şi termenele constituţionale inerente acestui proces”.

Trei luni pentru un nou guvern

În continuare, Curtea Constituţională a menţionat următoarele:

”– Preşedintele are obligaţia constituţională de a numi un prim-ministru interimar până la formarea noului Guvern în cazul imposibilităţii definitive a exercitării funcţiei de către prim-ministrul demisionar.

– Imposibilitatea definitivă a exercitării funcţiei de prim-ministru semnifică situaţia generată de orice circumstanţă care împiedică continuarea exercitării funcţiei, alta decât decesul, inclusiv refuzul expres al prim-ministrului demisionar de a continua exercitarea funcţiei până la formarea noului Guvern.

– În sensul articolului 85 din Constituţie, termenul-limită de formare a Guvernului este de trei luni, inclusiv în cazul demisiei prim-ministrului în condiţiile articolului 101 alin. (3) din Constituţie, şi începe să curgă din momentul comunicării demisiei prim-ministrului, potrivit punctului 1 din prezentul dispozitiv.

– În sensul articolelor 101 alin. (3) şi 103 alin. (2) din Constituţie, din momentul comunicării demisiei prim-ministrului, potrivit punctului 1 din prezentul dispozitiv, Guvernul îndeplineşte numai funcţiile de administrare a treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern”.

Societatea civilă, îngrijorată de mimarea luptei cu corupţia

Iniţiativa Civică pentru Integritate în Serviciul Public dela Chişinău îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu neaprobarea de către Guvern a proiectelor de legi privind reformarea sistemului naţional de integritate.

Iniţiativa Civică pentru Integritate în Serviciul Public (ICISP) îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că Guvernul demisionar al Republicii Moldova nu a aprobat la ultima sa şedinţă proiectele de legi privind reformarea sistemului naţional de integritate (proiectul de Lege cu privire la declararea averii şi intereselor personale, proiectul de Lege cu privire la Centrul Naţional de Integritate şi proiectul de Lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative).

ICISP aminteşte că aprobarea de către Guvern a acestor documente reprezintă una din condiţiile prevăzute în Acordul de finanţare dintre Guvernul R.Moldova şi Uniunea Europeană (UE) privind Programul de suport al reformei justiţiei, semnat la Bruxelles la 14 iunie 2013, şi sunt prevăzute atât de Strategia de reformare a sectorului justiţiei 2011-2016, cât şi de Strategia Naţională Anticorupţie 2014-2015.

ICISP consideră că invocarea de către miniştrii Partidului Democrat din Moldova a lipsei consensului politic în Parlament pentru neaprobarea acestei iniţiative indică asupra faptului că actuala guvernare mimează lupta cu corupţia, şi nu îşi doreşte eficientizarea CNI şi a mecanismului de control al averii şi intereselor.

Tergiversarea adoptării acestor documente de importanţă primordială afectează credibilitatea ţării pe plan internaţional şi contravine propriului program de guvernare al Alianţei Politice pentru Moldova Europeană. Această decizie a cabinetului de miniştri descurajează eforturile de combatere a corupţiei şi poate duce la o eventuală suspendare a suportului bugetar acordat R.Moldova de către UE. În consecinţă, această situaţie poate avea repercusiuni grave asupra dezvoltării democratice a ţării noastre.