Interviu „Prutul curge într-o eră europeană...”

Mihnea Dumitru

Bunăstarea cetăţenilor moldoveni reprezintă principalul interes strategic al României în evoluţia democratică a Republicii Moldova. Relaţiile cu România nu se vor schimba, dar nuanţele pot trăda îngrijorări legitime cu privire la evoluţiile politice, dintr-un punct de vedere european, crede analistul politic de la Bucureşti, Mihnea Dumitru.

Cum aţi descrie situaţia politică actuală din Republica Moldova? Ce rol joacă (sau ar putea juca) consultantul politic pentru politicienii de la Chişinău şi ce se poate realiza printr-o consultanţă politică calitativă?

Cred, în primul rând, că cetăţenii Republicii Moldova vor să vadă rezultate în viaţa lor de zi cu zi. Pe baza acestei realităţi, jocul politic trebuie să oglindească şi beneficii directe pentru moldoveni, nu doar promisiuni. Orice fel de propagandă este periculoasă. Deja vedem o amânare nejustificată a activităţii pe linie instituţională, fapt ce întârzie şi mai mult reformele democratice care pot pune Republica Moldova pe un drum ferm, european. 

Recentele rezultate ale alegerile parlamentare au confirmat lipsa de răbdare a electoratului, în oglinda scrutinelor de pe continentul european. Electoratul, de la un punct încolo, cere rezultate rapide, iar asta se pune contra oricărui construct strategic sau coerent. Soluţia nu se găseşte în populisme ieftine, ci în reforma clasei politice. Dacă urmariţi ce se întâmplă în România, aveţi imaginea perfectă a ce înseamnă stagnarea şi soluţiile care vizează nu reformele de substanţă, ci aceeaşi poveste redesenată din alt unghi. Nu partidele sau programele contează aici, ci reforma lor internă.

Trăim într-o eră în care contrastul este preferat consensului, din punctul de vedere al marketingului politic. Şi electoratele văd printr-o păcăleală ieftină, atunci când schimbarările promise nu se materializează. Nici în România, nici in Republica Moldova nu există politician care să reziste unui vot negativ, iar rezultatele ultimelor alegeri din ambele ţări reprezintă o amplă dovadă în acest sens.

Pentru consultanţii politici, pământul Moldovei este unul fertil. Nu poţi face, însă, experimente pe spatele populaţiei. Se spune că cine seamană vânt culege furtună. În România, corpul acesta de consultanţi, interni sau externi, s-a mai profesionalizat şi nu oferă chiar orice fel de poveste de science fiction la vânzare. Personal, am încrederea că politicienii moldoveni vor arăta maturitate în alegerea unei evoluţii coerente şi stabile, care să aibă un impact vizibil şi reformist în viaţa cetăţenilor.

Se va schimba relaţia României cu Republica Moldova având în vedere evoluţiile politice de la Chişinău?

România nu este singură în susţinerea parcursului european al Republicii Moldova. Membru al Uniunii Europene, statul român nu vorbeşte singur atunci când autoritaţile de la Bucureşti îşi manifestă încrederea în evoluţia europeană a vecinilor săi estici. Or, asta reprezintă o rază de speranţă într-o zonă cel puţin întunecată.

Evoluţiile politice de la Chişinău ţin de voinţa naţională şi de promisiunile electorale făcute de partide. Este strict decizia liderilor politici de peste Prut ce fac cu încrederea electoratului, dar consecinţele se împart egal pentru toţi moldovenii. Trăim vremuri în care pragmatismul este recompensat. Şi da, situaţia este extrem de complexă, dar un punct comun de îngrijorare îl reprezintă provocările la adresa integrităţii teritoriale şi a normelor de drept internaţional. În faţa acestor provocări, numai coerenţa actului de guvernare, în ciuda greutăţilor întâlnite pe parcurs, poate asigura stabilitate şi progres. 

La Bucureşti şi în multe alte capitale europene există speranţa unui viitor european pentru Moldova. Orice stagnare sau neîmplinire a acestui obiectiv ar reprezenta nu numai un pas înapoi, dar şi o o schimbare extrem de îngrijorătoare de paradigmă politică. Acest lucru nu se va întâmpla, după parerea mea, dar asigurările legate de împotrivirea faţă de orice viraj neaşteptat trebuie întărite.

Din punctul de vedere al României, bunăstarea prietenilor noştri de peste Prut reprezintă principalul interes strategic, în evoluţia democratică a Republicii. Relaţiile nu se vor schimba, dar nuanţele pot trăda îngrijorări legitime cu privire la evoluţiile politice, dintr-un punct de vedere european.

De ce se schimbă discursul politic în Republica Moldova? Comportamentul şi atitudinile politicienilor sunt suficiente pentru a înţelege cum va evolua politica de la Chişinău în viitor?

În România, scena politică a devenit extrem de atomizată. Avem partide mici în evoluţie care încearcă să obţină un soi de ascendent, în întâlnirea electoratului care a decis rezultatul ultimelor alegeri, dar şi ca răspuns împotriva corupţiei endemice şi a establishment-ului. Stânga n-a performat şi riscă să se rupă, dreapta încearcă o nouă coerenţă în vidul de putere lăsat de Traian Băsescu. Nu vor avea prea mult succes nici unii, nici alţii, dar în aparenţa de renaştere politică vor compensa multe dintre problemele percepute ca fiind sistemice. De aici şi noile fracţiuni care vor continua să apară.

În Moldova situaţia este cumva similară. Avem politicieni care folosesc noile forme de media şi încearcă inclusiv o rebranduire bazată pe susţinerea unui mesaj direcţionat către tineri, dar revenim la aceeaşi veche poveste a coerenţei. Electoratul răsplateşte coerenţa, indiferent dacă mesajele sunt adaptate sau nu mediului. Pe termen lung, vor avea de câştigat cei care nu schimbă direcţia în plin mers. 

Cât despre politicieni şi comportamentul lor, cred că discutăm mai degrabă despre susţinerea activităţii politice cu un contact constant cu electoratul. Acolo există cea mai mare problemă, atunci când iei o decizie, să o poţi şi exprima public, într-un mediu necontrolat. 

Ce ar trebui să înţeleagă elita politică din Republica Moldova?

Că sunt gestionarii voinţei naţionale, dar există limite peste care nu pot trece. Toate partidele care au avut un câştig democratic din ultimele alegeri au datoria să reprezinte electoratele respective. Dialogul este extrem de important şi este şi ceea ce electoratul îşi doreşte, departe de contrastul şi neînţelegerile trecutului. Dacă privim spre evoluţia Republicii Moldova din ultimii ani, vedem, totuşi, schimbare. Înceată, aşa cum a fost, chinuită de orgolii sau interese politice de moment, dar nu putem nega realitatea. Aceasta reprezintă o bază de la care se poate construi în continuare, sub rigorile pragmatismului european.

Democraţia are obiceiul de a se adapta la realităţile locale şi este extrem de lent în a oferi recompense unui electorat obişnuit, în era globalizării, cu rezultate rapide. Soluţia rezidă în responsabilizarea constantă a clasei politice.

Scriam cu ceva timp în urmă, cu tristeţe, că nici speranţa nu mai trece Prutul, din punctul de vedere al vizitei anunţate şi apoi amânate a preşedintelui Klaus Iohannis. Moldova are nevoie de coerenţă politică, dar şi de stabilitate. Nu arătam noi drumul, dar dacă instituţiile statului sunt întărite şi funcţionale, măcar aveţi şansa să nu repetaţi greşelile noastre. Până la urmă, Prutul curge într-o eră europeană, în care partidele politice devin manifestarea unor idei, nu neapărat a unor graniţe.

Mihnea Dumitru este analist politic, doctor în ştiinţe politice, cu studii în diplomaţie şi relaţii internaţionale în Marea Britanie şi Canada. Fost consultant politic, este fondatorul proiectului ContextPolitic.net, o platformă de previziuni şi analize politice care vizează România şi Republica Moldova.