Presa rusă: Reforma constituţională din Ucraina întârzie de un an

Ucraina ar fi putut evita atât războiul civil, cât şi colapsul economic dacă autorităţile de la Kiev ar fi lansat o reformă constituţională, care să fie în interesul populaţiei vorbitoare de limbă rusă din Donbas, în urmă cu un an, se arată într-o analiză TASS.

La sfârşitul lunii februarie 2014, imediat după schimbul de putere din Ucraina, Rada Supremă a votat un proiect de lege prin care limba ucraineană devenea unica limbă oficială, în timp ce limba rusă primea statutul de limbă regională. Deşi preşedintele ucrainean nu a semnat legea, proiectul legislativ a stârnit nelinişte în sud-estul ţării. Pe 15 aprilie, Kievul a lansat ceea ce s-a numit o "operaţiune anti-teroristă", care s-a încheiat în prezent cu un eşec total, apreciază ITAR TASS.

Reforma constituţională, o nevoie reală

Potrivit Oficiului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare, până la sfârşitul lunii martie în 2015, 6.083 de vieţi au fost curmate în urma conflictului şi 15.397 de persoane au fost rănite. Organizaţia Naţiunilor Unite a înregistrat 1.178 milioane de refugiaţi din toată lumea. Populaţia din regiunile Doneţk şi Lugansk ajungea la 6.568.000 la 1 aprilie 2014.

În luna mai, referendumuri din sud-estul Ucrainei ale regiunilor Doneţk şi Lugansk au avut ca scop proclamarea republicii pentru ambele regiuni. Printr-o coincidenţă, exact la un an după referendumurile din Doneţk şi Lugansk, preşedintele Poroşenko a anunţat pe şase februarie începutul unei reforme constituţionale.

Mihail Deleaghin, directorul Institutului pentru problemele globalizării, susţine că reforma constituţională în Ucraina a fost lansată cu cel puţin un an întârziere. "Mai mult decât atât, descentralizarea ţării propusă de şeful statului este în realitate o înşelăciune, la fel ca şi multe alte intenţii frumoase proclamate de către autorităţile de la Kiev. Reforma constituţională nu promite drepturi reale şi nu respectă autonomia locală din regiunile respective. Desigur, liderii republicilor Doneţk şi Lugansk nu vor susţine refoma constituţională", a subliniat Deleaghin. Expertul a precizat că sunt foarte clare efectele acţiunilor politice ale Kievului. ”Încercările de a reprima cererile legitime ale populaţiei în sud-estul cu forţă militară, de fapt, o formă practicată de nazism, s-a dovedit a fi o pierdere din punct de vedere economic. În ianuarie-martie în Ucraina inflaţia a crescut foarte mult. Kievul prezice o criză economică în acest an cu o depreciere a economiei de 5,5%. În realitate deprecierea economiei este peste 10%, după cum rezultă din statisticile oficiale de la Kiev. Însă, analiştii oficiali de la Kiev nu sunt de încredere. Autorităţile de la Kiev spun că fluxul de călători pe aeroportul Doneţk a scăzut cu 70% în 2014, dar toată lumea ştie că în prezent în locul aeroportului, cândva un spaţiu foarte ocupat, au rămas doar ruine " povesteste Deleaghin.

Ucraina are nevoie şi de o reformă economică

Expertul bănuieşte că discuţia despre reforma constituţională este doar un truc, o acoperire pentru pregătirile de reluare a operaţiunilor de luptă împotriva republicilor Doneţk şi Lugansk. ”De curând armata ucraineană a declanşat bombardarea regiunii Doneţk, în scopul de a menţine controlul, având în vedere populaţia frustrată de 35 de milioane care nu vede în prezent nici perspectivă economică pentru cetăţeanul de rând, Kievul are doar o singură resursă rămasă, să meargă mai departe cu aşa-numita "operaţiune anti-teroristă", în încercarea de a se scuza faţă de propriile politici” a explicat Deleaghin.

Şeful direcţiei de dezvoltare internaţională la Institutul de Dezvoltare Modernă (INSOR), Serghei Kulik, a precizat că represiunea militară din sud-estul Ucrainei a avut un efect multiplu, printre care: pierderi grele, distrugere pe scară largă în Donbas şi prăbuşirea economiei ucrainene. Ostilităţile au ţinut departe investitorii străini. Tranşele FMI şi fondurile provenite de la Uniunea Europeană sunt mult sub nevoile reale din Kiev şi nu amortizează în mod real prăbusirea economiei. Resursele de aur şi valutară ale ţării s-au diminuat deoarece cheltuielile de război au crescut. De fapt, ţara este în stare de faliment " a explicat Kulik. Acesta a subliniat că în luna februarie 2015, Fondul Monetar Internaţional a convenit să prelungească un împrumut de 17,5 miliarde dolari pe o perioadă de patru ani, dar Ucraina tot rămâne la un pas de a intra în incapacitate de plată. După lovitura de stat de la Kiev, în februarie 2014, care a propulsat autorităţile actuale la putere, Ucraina a reuşit să obţină doar trei miliarde de dolari din 15 miliarde dolari promişi de Rusia. Occidentul nu a reuşit să soluţioneze criza din Ucraina şi să prevenă colapsului economic al ţării pe cont propriu, fără participarea Rusiei. Aceasta explică de ce Angela Merkel şi Francois Hollande a venit cu ideea de a încheia Acordurile de la Minsk şi de ce, la Bruxelles, este explorată posibilitatea de cooperare între Uniunea Europeană şi Comunitatea Economică Eurasiatică", a explicat Kulik.

Ucraina, divizată între politicieni şi cetăţeni

Directorul Centrului pentru Studii Militare şi politice la Institutul de Relaţii Internaţionale din Moscova, Alexey Podberezkin, a precizat că Ucraina este fragmentată şi divizată între politicieni şi cetăţeni. "Anul trecut a fost pentru conducători o şansă excelentă de a construi averi personale. Fostul guvernator al regiunii Dnepropetrovsk, Igor Kolomoisky, este un exemplu. Între timp, nivelul de trai al populaţiei din Ucrainei a scăzut cu două treimi. Ţara a cunoscut o mare dezindustrializare dublată de exodul populaţiei apte de munc în Rusia şi în Europa. Astfel, Ucraina a dezvoltat o tendinţă inedită de depopulare. Mai mult decât atât, chiar entitatea, destul de artificială, numită ”cetăţeni ucraineni” a încetat să mai existe " a menţionat Podberezkin.

Expertul consideră că din punct de vedere geopolitic Statele Unite ale Americii, care a provocat lovitura de stat guvernului de la Kiev, a atins obiectivele sale, prin crearea unui loc conflictual în apropiere de graniţa Rusiei şi a unui cordon între Rusia şi Uniunea Europeană.