„E clar că trebuie să ne aşteptăm la timpuri tumultoase la Nistru“. Ce cred analiştii despre un posibil scenariu de anexare a Transnistriei de către Rusia

Odată ce au terminat cu anexarea peninsulei Crimeea, Putin a pus tunurile pe Transnistria. Marţi, liderii separatişti din Republica Moldova au cerut Moscovei să procedeze la fel cu regiunea din stânga Nistrului. Răspunsul nu a întârziat – joi Guvernul rus va examina „blocada“ Transnistriei.

Preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a solicitat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, să examineze posibilitatea de aderare la Rusia a regiunii transnistrene, potrivit publicaţiei „Vedomosti“. Burla i-a amintit lui Narîşkin că la referendumul din 2006 circa 97% din alegătorii din regiune au votat pentru alipirea Transnistriei la Rusia.

În timp ce preşedintele moldovean Nicolae Timofti nu a dat prea mare importanţă „aşa-zisului preşedinte al aşa-zisului parlament“ din regiunea separatistă, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a fost categoric, menţionând că situaţia Transnistriei va fi discutată joi, la Moscova. „Pe 20 martie, vom avea o întâlnire mare, seriosă, cu toate ministerele şi departamentele relevante din Rusia, astfel încât conducerea de la Tiraspol să simtă prezenţa unui grup de consultanţi, consilieri din partea Guvernului rus cu privire la problema supravieţuirii în perioada unei viitoarei blocade economice, odată ce Republica Moldova va semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană“, a spus vicepremierul rus.

Rogozin: „Vom trage proriile concluzii“

Reacţia emisarului special al Kremlinului în dosarul transnistrean a venit în contextul în care Ucraina a înăsprit controalele de mărfuri şi de persoane la frontiera moldo-ucraineană, pe segmentul transnistrean, necontrolată până acum de moldoveni. În plus, Kievul a interzis practic accesul cetăţenilor ruşi dinspre Transnistria, după ce a primit mai multe semnale şi chiar ameninţări că militarii ruşi din Transnistria ar putea destabiliza situaţia din regiunea Odesa. „De fapt, Ucraina a anunţat blocada Transnistriei. Astăzi, graniţa dintre Ucraina şi Transnistria a fost blocată, pentru toţi bărbaţii în vârstă de 18-65 de ani, cu cetăţenie rusă. Acest lucru este o încălcare gravă a statutului Ucrainei ca participant în procesul de negocieri ca un garant al consolidării păcii“, a declarat Dmitri Rogozin, potrivit agenţiei Itar-Tass. Vicepremierul rus a mai spus că liderii de la Chişinău acţionează ca şi cum raioanele de est nu i-ar mai aparţine. „Bazându-ne pe această realitate, vom trage propriile concluzii“, a conchis Rogozin.

Anterior, vicepremierul rus a avertizat că „orice tentativă de îngrădire a comunicării dintre regiunea transnistreană şi restul lumii ar fi o ameninţare directă la securitatea şi libertăţile constituţionale ale celor 200.000 de cetăţeni ruşi cu domiciliul permanent în regiunea transnistreană“.

Nicolae Timofti a chemat la calm

Preşedintele moldovean a chemat cetăţenii la calm şi atitudine responsabilă. „Există riscuri şi provocări, dar noi nu vrem să trăim cu frica-n sân, vrem să fim convinşi în tot ceea ce facem şi să continuăm calea de integrarea europeană. Noi nu facem provocări, păstrăm calmul, liniştea şi pacea şi dorim foarte mult să procedeze la fel şi alte ţări din regiune“, a spus Nicolae Timofti. „Fără o atmosferă de calm, n-am fi ajuns în pragul semnării Acordului de Asociere cu UE şi-n pragul liberalizării regimului de vize“, a adăugat el.

În plus, Nicolae Timofti a spus că Federaţia Rusă de nenumărate ori a reconfirmat principiul integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Cu toate acestea, a adăugat el, „dacă Rusia va accepta anexarea Transnistriei, va face un pas greşit, iar imaginea ei va avea şi mai mult de suferit“. „Poziţia mea şi a Republici Moldova privind acţiunile din Ucraina este că nu recunoaştem rezultatele referendumului din Crimeea, care este ilegal. Republica Moldova mizează şi susţine reglementarea problemelor pe calea dialogului“, a adăugat Timofti.

Problema poate deveni contagioasă

Premierul Iurie Leancă a vorbit la postul de televiziune BBC WORLD despre necesitatea identificării unei soluţii pentru conflictul transnistrean, comparând situaţia din Crimeea cu cea din Transnistria. „Ceea ce s-a întâmplat astăzi în Crimeea ni s-a întâmplat nouă acum aproape 23 de ani, în chiar primele zile ale independenţei Republicii Moldova. Din păcate, nu am putut găsi o soluţie pentru ieşirea din criză… Ceea ce s-a produs acum în Ucraina nu ne-a surprins”, a spus Iurie Leancă.   

Şeful Guvernului de la Chişinău a menţionat că trebuie să fie găsită o soluţie nu doar pentru etnicii ruşi din  stânga Nistru, ci şi pentru cei care trăiesc în Basarabia. „Sunt convins că este în interesul tuturor, nu doar al Republicii Moldova, să găsim o soluţie pentru reglementarea acestui conflict. Experienţa noastră ne demonstrează că, dacă nu reuşim să o facem în mod rapid, această problemă poate deveni contagioasă”, a menţionat Leancă.

Potrivit premierului, evoluţiile din  regiune generează îngrijorări serioase. „Integritatea teritorială şi suveranitatea statelor sunt principii-cheie ale dreptului internaţional. Ucraina este un partener strategic pentru ţara noastră. Continuăm să sperăm că se va găsi o soluţie pentru situaţia în care se află Ucraina. Iar poziţia noastră faţă de Crimeea a rămas aceeaşi - Guvernul Republicii Moldova nu recunoaşte legitimitatea plebiscitului de duminica trecută şi optează, în continuare, pentru integritatea teritorială a Ucrainei. Dorim să vedem stabilitate şi predictibilitate în regiune”, a mai declarat prim-ministrul Republicii Moldova la BBC WORLD.

Deputaţii liberali au înaintat Parlamentului un proiect de hotărâre prin care cer retragerea urgentă şi necondiţionată a trupelor militare, armamentului şi a muniţiilor Federaţiei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Parlamentarii liberali fac referire la situaţia creată în Crimeea, spunând că Rusia şi-a permis o agresiune militară în raport cu Ucraina.

Republica Moldova e în pericol

Europarlamentarul român Monica Macovei susţine că acum, „când dictatura şi agresiunea armată bat la uşă, iar democraţia şi libertatea sunt în pericol, nu mai este momentul pentru tăceri şi neutralitate“. „Federaţia Rusă vrea sa blocheze integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, iar în regiunea separatistă transnistreană sunt 1.500 de militari ruşi, indicând foarte clar politica de confruntare şi agresiune a Federaţiei Ruse“, a declarat Macovei.

„În acest context, este prioritar şi urgent ca Republica Moldova să semneze Acordul de Asociere cu UE şi ca UE să integreze Republica Moldova. Reamintesc că azi (ieri – n.r.) Comisarul European pentru Extindere, Štefan Füle, a declarat că în urma evenimentelor recente, UE ar putea lua decizia integrării rapide a Republicii Moldova. Acestea sunt singurele soluţii reale şi curajoase care pot apăra Republica Moldova şi asigura stabilitatea şi democraţia în regiune“, a explicat eurodeputatul.

„A doua fază a operaţiunii“

Analişti moldoveni, dar şi experţi ucraineni au declarat că regiunea separatistă a Republicii Moldova este următoarea pe lista Moscovei. „Odată ce Federaţia Rusă va termina cu regiunea autonomă Crimeea, toate privirile se vor îndrepta spre Transnistria, pentru că, din punct de vedere al retoricii Kremlinului, Transnistria va fi faza a doua a operaţiunii“, a spus analistul Viorel Cibotaru.

Potrivit lui Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă de la Chişinău, cel mai probabil, ruşii vor încerca sa deschidă un coridor aerian şi/sau terestru de comunicare cu Transnistria, fără a cere permisiunea Kievului sau Chişinăului. „E clar că trebuie să ne aşteptăm la timpuri tumultoase la Nistru. Transnistria deja primeşte o asistenţă financiară apreciabilă din partea Rusiei. Nu exclud mărirea contingentului militar  rus în regiune şi dotarea lui cu echipament modern de luptă. Iar pretextul ar putea fi ruperea «blocadei» şi îndeplinirea misiunii sale de garant. Coridorul aerian va însemna deschiderea Aeroportului de la Tiraspol“, a explicat Victor Chirilă.

Nu mai e momentul pentru tăceri şi neutralitate. Dictatura şi agresiunea armată bat la uşă, iar democraţia şi libertatea sunt în pericol. Monica Macovei, europarlamentar român E clar că trebuie să ne aşteptăm la timpuri tumultoase pe Nistru, iar pretextul ar putea fi ruperea «blocadei». Victor Chirilă, analist politic

Scenariu amânat până după alegeri

Leonid Litra, cercetător superior la Institutul de Politică Mondială din Kiev, nu crede că recunoaşterea Transnistriei va avea loc rapid. „Depinde de mai mulţi factori: cum va reacţiona Occidentul în continuare la anexarea Crimeei şi care vor fi următoarele sancţiuni impuse Rusiei; cum vor evolua relaţiile dintre Ucraina şi Rusia şi cum va gestiona Moldova relaţia sa cu Rusia“, a menţionat expertul. Specialistul mai susţine că în acest moment există trei factori care impun Rusiei o startegie de aşteptare. „În primul rând, nu este clar dacă Rusia îşi va adânci invazia şi în partea de sud-est a Ucrainei, până atunci nu este judicios să mai deschizi un subiect de tensiune cu Occidentul. În al doilea rând, există o oarecare miză pentru alegerile parlamentare din toamna, adică dacă câştigă PCRM şi se formează o majoritate loială Moscovei, problema transnistreană va fi pusă în sertar. Al treila factor este faptul ca recunoasterea Transnistriei va fi mult mai dificil de argumentat decât cea a Crimeei“, explică Leonid Litra.

Pofta ruşilor e mai mare

În euforia de ieri din Duma de Stat, camera inferioară, odată cu adresarea preşedintelui Vladimir Putin în legătură cu anexarea peninsulei Crimeea, deputaţii ruşi au fost mai expliciţi, împărţind Ucraina pe bucăţi. „Consider că a venit timpul să întoarcem pământurile Rusiei sub drapel rusesc, lucru evident, nu şi teritoriile Ucrainei de Vest - ele au fost în perioada regimului stalinist alipite corect la Uniunea Sovietică, pentru a opri înaintarea armatei germane «...» să le întoarcem Poloniei, Ungariei şi României“, a declarat excentricul Vladimir Jirinovski, în plenul Dumei, citat de agenţia „Novîi region“. Partea centrală a Ucrainei, în viziunea lui Jirinovski, reprezintă „Ucraina adevărată“ (regiunile Cernigov, Hmelniţki, Poltava, Viniţa, Kirovograd, Kremenciug şi Kiev), fără vestul ţării şi fără partea de est, care ar trebui să revină Rusiei. „Patrioţii din Ungaria, Polonia şi România trebuie să profite de acest moment. Când nu există stat, trebuie să exite proprietar pentru fiecare teritoriu - ruşii la est, polonezii şi alţii - la vest. Iar cu Kievul o vom decide mai târziu“, a spus Jirinovski.

Băsescu se întâlneşte cu Timofti, la Iaşi

Preşedintele moldovean a declarat că va merge miercuri la Iaşi pentru a se întâlni cu omologul său român Traian Băsescu. „Domnul premier (Iurie Leancă - n.r.) a avut o întâlnire cu premierul Ucrainei şi au discutat mai multe subiecte. Eu voi pleca în România pentru a discuta cu Traian Băsescu. Cu vecinii trebuie să trăieşti bine. Leancă la Kiev, eu la Bucureşti“, a declarat preşedintele Republicii Moldova.

Pe aceeaşi temă:

Transnistria cere anexarea la Rusia. Guvernul de la Moscova va analiza solicitarea pe 20 martie Preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, s-a adresat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, cu o solicitare de examinare a posibilităţii de aderare la Rusia a regiunii transnistrene, anunţă publicaţia rusească „Vedomosti“.

Dan Dungaciu: Recunoaşterea Transnistriei de către Rusia ar însemna undă verde pentru reunificarea României cu Moldova Directorul Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, analistul Dan Dungaciu, a prezentat în exclusivitate pentru ziarul „Adevărul“ implicaţiile acţiunilor pe care Moscova le întreprinde în regiune, după ce Transnistria a cerut integrarea în Federaţia Rusă.