Dionis Cenuşă: Deciziile CC generează imprevizibilitate politică pentru viitoarele guverne

Deciziile Curţii Constituţionale (CC) privind interimatul temporar repetat al funcţiei de preşedinte a deblocat un conflict politic între Preşedinţia controlată de către liderul neformal al socialiştilor, Igor Dodon, şi Guvernul controlat de către liderul Partidului Democrat (PDM), Vlad Plahotniuc. Curtea a reuşit să se impună din nou drept jucător activ în spaţiul politic, scrie analistul politic Dionis Cenuşa într-un articol pentru IPN.

Deşi precedentul interimatului temporar al funcţiei de preşedinte este periculos pentru viitoarele guvernări, acesta convine atât democraţilor, cât şi socialiştilor. 

Astfel, democraţii găsesc o modalitate constituţională pentru a trece peste obstacolele procedurale dependente de Dodon. Iar socialiştii reuşesc din nou să se victimizeze, relansând mesajele de mobilizare a populaţiei într-un an electoral, explică Dionis Cenuşa.

Anterior, aminteşte politologul, datorită Curţii a fost introdus interimatul funcţiei de preşedinte în 2010, care a permis stoparea alegerilor anticipate, provocate în iulie 2009 şi octombrie 2010 de imposibilitatea alegerii preşedintelui ţării în Parlament. 

Adiţional, Curtea a permis modificarea procedurii de alegere a preşedintelui, prevenind astfel alegeri noi şi facilitând alegerea preşedintelui Nicolae Timofti în 2012.

O altă intervenţie cu impact major a fost decizia Curţii din martie 2016 de a restabili mecanismul de alegere directă a preşedintelui ţării, scrie Dionis Cenuşă.

Politologul precizează că, deşi a fost exclusă definitiv posibilitatea declanşării unor alegeri anticipate, decizia Curţii a redus presiunea politică din partea opoziţiei non-sistemice asupra Partidului Democrat, care din 2016 şi-a extins monopolul politic asupra instituţiilor.

El consideră că relaţionarea cu Curtea Constituţională le-a permis partidelor de la guvernare să compenseze propria lipsă de legitimitate şi declin în sprijinul public. Forţele neparticipante la actul guvernării au căutat în Curte o instituţie ce ar echilibra controlul democraţilor asupra instituţiilor de stat, dar foarte rar au fost îndreptăţite de către aceasta.

Deşi este adevărat că Înalta Curte a fluidizat procesul politic, aceasta a perpetuat status-quo-ul politic, care în cele din urmă subminează fundamentele democratice ale ţării, opinează Dionis Cenuşa.

Concretizarea unor noi reguli de joc prin jurisprudenţa Curţii a deschis „cutia pandorei” şi a generat un exces de imprevizibilitate politică pentru durabilitatea guvernărilor posterioare, concluzionează politologul.