DEZBATERE ELECTORALĂ (5) Standarde europene în gestionarea deşeurilor, în următorii 4-5 ani
0
Gestionarea deşeurilor din municipiul Chişinău reprezintă încă o problemă mare pentru locuitorii capitalei, dar şi pentru mediu. În fiecare campanie electorală ecologiştii atrag atenţia asupra acesteia, iar politicienii promit soluţii. Să aflăm cum văd candidaţii la Primăria Chişinăului problema respectivă şi ce soluţii propun şi de data aceasta pentru rezolvarea ei.
Dorin Chirtoacă (PL): Serviciul de salubizare va fi modernizat cu bani europeni
Pe data de 5 mai am semnat un acord cu BERD şi cu ceilalţi parteneri europeni, în conformitate cu care vom primi o finanţare de 10 milioane de euro plus încă 5 milioane de euro grant, pentru modernizarea întregului serviciu de salubizare şi evacuare a gunoiului, astfel încât să fie adus la standarde europene. Aceasta înseamnă modernizarea parcului auto, modernizarea unităţilor de colectare, sortarea în containere separate a plasticului, hârtiei, sticlei, metalului şi a materialului organic; construcţia unei fabrici de sortare a gunoiului la marginea oraşului, unde va fi scos ceea ce nu vor sorta oamenii. În aşa fel, tot ce poate fi reciclat va fi colectat aparte, sortat şi dispus în vânzare, obţinându-se venit din el, iar materialul organic va fi prelucrat şi transformat în îngrăşământ. Şi de la staţia de epurare va putea fi preluat nămolul prelucrat după metoda anaerobă. În aşa fel, spre înhumare va merge cam 10% din gunoiul care este acum. În acest sens, gunoiştea de la Ţînţăreni va fi modernizată, urmând să se construiască o staţie de epurare, ceea ce lipseşte şi a lipsit dintotdeauna, prin care să fie filtrată toată murdăria care se adună în acel munte de gunoi, format timp de 30-40 de ani; vor fi aplicate standarde europene privind înhumarea gunoiului care rămâne. Pe lângă asta, urmază să fie lichidată şi conservată gunoiştea de la strada industrială, care este neautorizată. Cu alte cuvinte, vom putea avea standarde europene în următorii patru-cinci ani în ceea ce priveşte managementul deşeurilor în municipiul Chişinău, la fel cum s-a întâmplat cu troleibuzele. Este acelaşi proiect, acelaşi tip de abordare.
Zinaida Grecianîi (PSRM): Se va face o profilactică educaţională în şcoli
Ne propunem să implementăm un sistem eficient de colectare a deşeurilor, creşterea semnificativă a numărului de coşuri de gunoi, sancţiuni mai dure pentru aruncarea neautorizată a deşeurilor, în special în parcuri. Printre lucrările cele mai importante se numără: construirea unei fabrici de sortare, prelucrare, recliclare şi depozitare a gunoiului, conservarea gunoiştilor de la marginea oraşului, izolarea gropilor de la Ţînţăreni şi Bubuieci şi alte lucrări necesare în domeniul ecologic. Nu în ultimul rând se va face o profilactică educaţională în şcoli.
Oazu Nantoi (PPEM): Se cere o abordare profesionistă
Este o problemă care există de decenii. Am auzit despre faptul că se doreau să se aducă nişte proiecte. Există studii de fezabilitate. N-a existat doar voinţă. Probabil a intervenit şi factorul corupţiei şi din această cauză probema nu este soluţionată. Eu nu mă opresc asupra afirmaţiilor precum că cineva îi angajează pe boschetari, care sortează deşeurile şi acestea aduc cuiva profit, fiind exportate din Republica Moldova pentru utilizare ulterioară.
Noi trebuie să rezolvăm această problemă în municipul Chişinău. Eu sunt profund indignat de faptul că 70 mii de locuinţe din municipiu au restanţe la plata pentru agentul termic. Există precedente în ţările europene şi nu numai, unde sunt instalaţii de incinerare a deşeurilor şi se produce energie termică, ceea ce duce la scăderea tarifelor. Deşeurile înseamnă şi probleme în ceea ce priveşte ecologia. Acum devin tot mai populare tuburile fluoriscente, lămpile electrice, care ar consuma mai puţin. Dar ele conţin vapori de mercur. Eu nu ştiu dacă în municipiul Chişinău este un sistem de acumulare a acestor deşeuri pentru ca să fie neutralizat impactul nociv asupra mediului ambiant. Se cere o abordare profesionistă şi paşi concreţi - să analizezi situaţia cu factorul ecologic, să alegi proiectul care să fie inofesiv, să te consulţi cu savanţii unde este amplasamentul optim şi atunci se ia decizia finală.
Prioritatea noastră este de a lansa aceste proiecte, ca să demonstrăm că situaţia poate fi schimbată substanţial - nu vreau să utilizez cuvântul „radical”.
Monica Babuc (PD): Creşterea numărului de coşuri de gunoi şi de autospeciale
Problema deşeurilor necesită o soluţionare cât mai urgentă, pentru că ea afectează nu doar aspectul oraşului, dar pune în pericol sănătatea locuitorilor, inclusiv a celor din suburbii. Dintre toate efectele pe care le produce salubrizarea ineficientă din Chişinău, riscurile asupra sănătăţii oamenilor mă preocupă cel mai mult. Iată de ce, eu şi echipa mea insistăm ca această problemă să fie rezolvată cu prioritate, printr-o serie de măsuri aplicate rapid, simultan: creşterea numărului de coşuri de gunoi şi de autospeciale care colectează gunoiul, în special în zonele de blocuri; elaborarea unui sistem integrat de management al deşeurilor; construcţia unui poligon de acumulare a deşeurilor care să corespundă standardelor de protecţie şi de mediu; trecerea treptată la un sistem de colectare selectivă; conservarea şi lichidarea gunoiştilor existente.
În plus, în perspectivă, trebuie să ţinem cont că mai există o oportunitate. La fel ca în marile oraşe europene, se poate de creat un parteneriat public-privat, care să permită unor investitori privaţi să asigure colectarea şi prelucrarea deşeurilor din Chişinău.
Serafim Urechean (PLDM): Deşeurile de la Bubuieci poluează apele subterane
Atitudinea administraţiei publice locale actuale pur şi simplu este batjocoritoare faţă de Chişinău. Acum suntem cel mai murdar oraş. S-a început depozitarea deşeurilor solide orăşeneşti în minele de argilă dintre Chişinău şi Bubuieci. Mii de tone pe zi se depozitează acolo, fiind un pericol foarte mare de poluare a apelor subterane. Sub Chişinău există ape imense, rezerve de apă potabilă. Noi putem această problemă să o soluţionăm. Sigur că o sa fie construită şi o uzină de prelucrare a deşeurilor solide orăşeneşti, fiind începută încă prin anul 2001. Dar, în rezultatul situaţiilor create în Chişinău, a fost suspendată. Noi vom reveni cu germanii la acest proiect.
Dacă să vorbim despre staţia de purificare a apelor şi despre acele tehnologii ale lui Chirtoacă, cu tuburile biologice, vreau să vă zic că este o prostie. Întrebaţi orice specialist din domeniu, mai ales că toată această murdărie, fiind strecurată prin aceste tuburi se duce direct în Nistru şi în Marea Neagră. Nu mă credeţi, duceţi-vă la marginea oraşului şi vedeţi ce se întâmplă acolo. Toate aceste resturi solide sunt împrăştiate pe câmpurile de la Bubuieci. Dar acolo sunt metale, metale grele, diferite substanţe toxice, ceea ce duce la poluarea acestor câmpuri pe sute de ani înainte.
Deşeurile trebuie depozitate la Creţoaia, Anenii Noi vremelnic, acolo unde se depozitează de vreo 30 de ani. Eu încă am început construcţia unui sistem de dobândire a propan-butan de la putrezirea acestor gaze. Eu înţeleg că oamenii de acolo nu-s de acord. Eu am lucrat preşedintele executivului de la Anenii Noi. Oamenii mă cunosc. În anumite condiţii sigur că o să revenim la această schemă. Sigur că urbea trebuie să ajute acestor oameni, să căutăm o formulă de utilizare a acestor deşeuri şi ea este elaborată. De aceea, nu văd problemă decât dorinţa de a face.
Atunci când spun prelucrarea e vorba şi de colectarea separată a deşeurilor, un proiect conceput când eram eu primar împreună cu germanii. A început implementarea în sectorul Botanica. Dar plecând, cei care au rămas după mine au scuipat pe acest lucru.
Vasili Chirtoca (PCRM): Trebuie format un nou proiect
În ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor, eu ştiu că există un contract cu un italian care nu poate fi rupt. Eu trebuie să înţeleg ce prevede contractul acesta, dar eu sunt împotriva faptului că noi în continuare ardem deşeurile. Deşeurile au nevoie de prelucrare şi tehnologie modernă. Trebuie format un nou proiect, astfel să atragem o companie care să propună o tehnologie de prelucrare care să afecteze cât mai puţin mediul.
Oleg Brega (PDA): Poate chiar extindem municipiul Chişinău până la Ţînţăreni
Deşeurile trebuiesc sortate ca-n lumea civilizată şi prelucrate, dar deocamdată ar trebui rezolvată problema stocării lor în condiţii civilizate şi inofensive pentru mediu. Ne spun ecologii că gunoiştea de la Ţînţăreni e bună şi folosită doar la jumătate din capacitatea ei, ar trebui doar cumva motivată lumea de acolo şi informată că riscurile pentru mediu şi pentru ei nu sunt atât de mari precum circulă zvonurile. Eventual, creată infrastructură pentru oamenii aceia, ca să se simtă şi ei parte din municipiu. Poate chiar extins municipiul Chişinău până la Ţînţăreni, dacă am putea convinge şi Guvernul, Parlamentul să modifice legea - în felul acesta să folosim acea gunoişte cu atragerea investiţiilor pentru sortarea şi prelucrarea deşeurilor pe viitor, pentru ca să fie civilizat, mai ales că sortarea deşeurilor poate fi, şi se demonstrează aceasta în Occident, o afacere foarte profitabilă. De ce nu am face o licitaţie, să alegem câţiva dintre cei mai buni sortatori, le dăm câte jumătate de oraş să vedem care e mai bun şi după aceea semnăm un contract pe mulţi ani înainte. Este în interesul nostru să stocăm în condiţii civilizare şi să prelucrăm gunoiul produs tot de noi
Ilian Caşu (PN): Primăria ar putea să facă bani din gunoi
M-am deplasat personal la Ţînţăreni. Nu sunt inginer, dar mi-a fost interesant şi m-am documentat. Gunoiştea de la Ţînţăreni a fost construită în perioada sovietică conform standardelor ecologice. Din 2010 acolo nu se mai duce gunoiul din Chişinău. El se duce şi se aruncă într-o groapă neautorizată de lângă Bubuieci. Autorităţile publice locale de la Bubuieci, cât şi cele de la Chişinău sunt amendate permanent de către Inspectoratul Ecologic de Stat. Există risc pentru sănătatea cetăţenilor din Bubuieci. Problema depozitării şi a sortării gunoiului rămâne nerezolvată. Eu ştiu că la Ţînţăreni este o companie privată care cu investiţii proprii sută la sută extrage biogaz din gunoi, îl transformă în energie electrică şi îl vinde companiei Union Fenosa. Lucru extraordinar, am văzut tehnologii italiene, totul este computerizat, bravo!
Ce se impune? Din gunoi se poate face bani. Am trăit în Germania şi acolo există o concurenţă acerbă pentru acest business. În Italia este şi mafia gunoiului, această mafie a gunoiului există şi în Austria, dar şi în Statele Unite unde am trăit şapte ani şi oamenii se bat pentru această bucăţică de business.
Cred că în loc ca Primăria să permită instalarea gheretelor şi astfel să creeze locuri de muncă, s-ar putea crea locuri de muncă în domeniul sortării gunoiului. Primăria ar trebui să gestioneze acest proiect. Este materie primă gratis care se vinde. Dacă e să organizăm cu cap şi eficient acest proces, atunci am putea crea şi locuri de muncă. Este nevoie de un parteneriat public-privat pentru a construi această uzină de sortare chiar la Ţînţăreni ca să se sorteze pe plastic, hârtie, fier, sticlă.
Am văzut în Germania că cetăţenii sunt obligaţi să sorteze gunoiul. Am trăit la Berlin şi din greşeală am pus hârtia la sticlă şi o vecină mi-a făcut observaţie. Este o chestie de cultură, de educaţie. Vă daţi seama că la nivelul acesta este foarte greu de ajuns. Oricum, dacă Primăria se impune şi există o regulă se poate de stimulat şi cultura sortării. Trebuie să vrei, să ai creativitate şi să te implici. Primăria ar putea să facă bani din gunoi.
Se încarcă comentariile...
