Ce înseamnă liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană

Ce înseamnă liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană

Doar deţinătorii de paşapoarte biometrice vor putea călători fără vize în spaţiul Schengen, după decizia finală FOTO: TUDOR IOVU

Executivul de la Bruxelles a propus ieri, ţărilor-membre ale UE abolirea regimului de vize pentru moldoveni. „Adevărul“ vă prezintă parcursul şi beneficiile acestui proces.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dialogul dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova privind eliminarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni care călătoresc în spaţiul comunitar a fost lansat în iunie 2010. În ianuarie 2011, comisarul pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, a prezentat, la Chişinău, Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, aprobat de statele-membre ale UE.

Planul se axa pe domenii-cheie precum: securitatea documentelor de călătorie, inclusiv introducerea paşapoartelor biometrice; migraţia ilegală, inclusiv readmisia; ordinea publică şi securitatea, protecţia datelor cu caracter personal, relaţiile externe şi drepturile fundamentale. Negocierile au fost împărţite în două etape: armonizarea legislaţiei noastre la normele şi standardele UE şi, ulterior, implementarea eficientă a măsurilor. Pentru a urmări parcursul ţării noastre, Comisia Europeană a prezentat Parlamentului şi Consiliului European rapoarte periodice cu privire la realizarea prevederilor planului.

ANUNŢ ÎNAINTEA SUMMITULUI

După ce, în prima fază, am primit trei rapoarte de progres şi Studiul de evaluare a impactului asupra nivelului migraţiei şi securităţii în UE, în noiembrie 2012 am trecut la cea de-a doua etapă. Ulterior, în perioada lunilor februarie-martie ale acestui an, la Chişinău au venit mai multe misiuni de evaluare din partea Comisiei şi statelor-membre ale UE, urmate de un raport final pozitiv, pe 15 noiembrie.

Atunci, José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a anunţat că instituţia va înainta o propunere legislativă privind abolirea vizelor imediat după summitul Parteneriatului Estic. Iniţiativa a venit însă mai devreme, chiar în ajunul reuniunii de la Vilnius. „Sunt onorată să propun eliminarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova care deţin paşapoarte biometrice. Posibilitatea de a călători fără vize va facilita contactele dintre oameni şi va consolida afacerile, legăturile sociale şi culturale dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Sper că şi alţi parteneri din Est, care îşi doresc un regim liberalizat de vize cu UE, vor continua să depună eforturi pentru realizarea acestui important obiectiv“, a declarat, ieri, Cecilia Malmström.

Un mesaj de susţinere ne-a transmis şi comisarul european pentru Extindere şi Politică de Vecinătate. „Sunt încântat că putem face această propunere în ajunul Summitului Parteneriatului Estic la Vilnius, unde intenţionăm să parafăm Acordul de Asociere, inclusiv crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, cu Republica Moldova. Acestea sunt repere importante în drumul Moldovei spre asocierea politică şi integrarea economică cu UE, care vor aduce beneficii tangibile cetăţenilor moldoveni“, a spus Štefan Füle.

UNDE MERGEM ŞI CÂT TIMP STĂM

Propunerea urmează să fie discutată în Parlamentul şi în Consiliul European. Comisia speră că decizia finală va fi luată în actuala legislatură a Parlamentului European, care se încheie în martie 2014. La modul practic, Republica Moldova ar urma să fie trecută din lista statelor cetăţenii cărora intră cu vize în UE în rândul celor care nu au nevoie de vize, enumerate în anexele unui regulament privind călătoriile.

Prin urmare, cetăţenii moldoveni vor putea circula liber în spaţiul Schengen, precum şi în ţările-candidate să adere la zona Schengen: România, Bulgaria şi Cipru. Vom putea călători doar cu paşapoarte biometrice, timp de 90 de zile pe parcursul a jumătate de an, dar nu vom avea dreptul să ne angajăm în câmpul muncii. Vom mai avea nevoie de vize pentru Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca.

OPINIA EXPERTULUI

Leonid Litra, cercetător superior la Institutul de Politică Mondială din Kiev

Toate statele acceptă că am făcut progrese

Înainte de a primi Planul de Acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize, experţi şi oficiali cădeau dintr-o extremă în alta. Unii spuneau că vom scăpa de vize foarte repede, pornind de la exemplul Balcanilor. Alţii credeau că e o promisiune deşartă, că acest lucru nu se va întâmpla pentru că UE nu vrea migranţi moldoveni. Când a început implementarea planului, lucrurile s-au echilibrat. Comisia Europeană a recunoscut progresul Moldovei, dar şi insuccesul în aplicarea anumitor reforme. În această perioadă, au fost două tipuri de provocări. În primul caz, este vorba de una psihologică: elita de la Chişinău trebuia să înţeleagă că abolirea vizelor nu este scopul în sine a îndeplinirii Planului de Acţiuni. Cel mai mare scop al acestuia este să ajute Moldova să reformeze şi să modernizeze sistemul de afaceri interne, justiţie şi securitate. A doua provocare a fost de ordin tehnic şi mă refer la legile mai dificile, precum cea antidiscriminare, şi la implementarea măsurilor de combatere a corupţiei.

După recomandarea Comisiei, urmează ca Parlamentul European să ia o decizie relativ rapidă, până la alegeri. Tot atunci, noi, reprezentanţii societăţii civile, vom face un demers către comisarul european pentru Extindere şi Politică de Vecinătate, Štefan Füle, să monitorizeze procesul. Va urma decizia politică a Consiliului European, ce ar trebui să fie strict pe evaluarea făcută de către Comisia Europeană.

În acest moment, toate statele-membre acceptă argumentul că am făcut progrese. S-ar putea, însă, ca unele să verifice adiţional cum am realizat anumite aspecte. Franţa şi Olanda par să fie cele mai reticente, din cauza politicii lor interne. Totuşi, este aproape imposibil ca o ţară să se răzgândească, fără să prezinte motive serioase. Trebuie să fim, însă, precauţi pentru că avem exemplul României, care, deşi a îndeplinit criteriile, nu este acceptată în spaţiul Schengen.

Lecţia Balcanilor de Vest

Liberalizarea regimului de vize pentru Macedonia, Serbia şi Muntenegru a fost adoptată în decembrie 2009, pentru Albania şi Bosnia-Herţegovina - în noiembrie 2010, iar Kosovo încă poartă negocieri. Atunci, ţările din Balcani au primit o foaie de parcus şi în scurt timp le-au fost ridicate vizele pentru călătoriile în UE, fără să fie monitorizată implementarea legilor.

„Pentru Balcanii de Vest a fost mult mai uşor pentru că, de exemplu, în Macedonia n-a fost adoptată legea antidiscriminare, iar în Serbia nu au fost întreprinse toate acţiunile de combatere a corupţiei. Lecţia pe care a primit-o UE cu ţările din Balcani s-a răsfrânt asupra Ucrainei, Moldovei şi Georgiei, monitorizate pe tot parcursul dialogului pe vize“, susţine Leonid Litra.
 

Acum este foarte complicat, mulţi îşi fac cetăţenie română pentru a pleca în Europa.

Tatiana Croitoru, studentă
 

Sper să fie ridicate vizele cât de curând. Toată familia mea este în Iralnda şi aş merge să-i văd.

Simion Florea,  lăcătuş

Este o iniţiativă foarte importantă pentru moldovenii care nu şi-au văzut rudele de ani de zile.

Victor Scutelnic, masterand

 

citeste totul despre: