Ambasada Republicii Moldova la Bucureşti: Autorităţile ruse au contribuit atât militar, cât şi politic la crearea unui regim separatist în regiunea Transnistriei

Ambasada Republicii Moldova la Bucureşti a comentat marţi, 23 august, declaraţiile Ambasadei Federaţiei Ruse din România cu privire la exerciţiile militare din Transnistria.

Ambasada Republicii Moldova în România a luat act de declaraţia Ambasadei Federaţiei Ruse în România „despre exerciţiile militare recente din Transnistria”, din 18 august 2016, şi a făcut mai multe precizări. Redăm, mai jos, comunicatul integral al Ambasadei:

„Ambasada Republicii Moldova în România îşi exprimă regretul că onorata Ambasadă a Federaţiei Ruse, în încercarea de a justifica aplicaţiile militare repetate ale Grupului Operativ de Trupe Ruse, desfăşurat în Transnistria, în comun cu structurile de forţă ale Tiraspolului, şi fără informarea Comandamentului Mixt Militar al pretinselor forţe de menţinere a păcii din zona de securitate, interpretează arbitrar şi tendenţios, nu doar scopul aplicaţiilor militare amintite, dar şi istoricul, rolul şi scopurile prezenţei trupelor ruse în regiunea transnistreană a Republicii Moldova“, se arată în comunicat.

În ceea ce priveşte istoricul trupelor ruse în raioanele din stânga Nistrului ale Republicii Moldova, rolul acestora la apariţia şi perpetuarea separatismului transnistrean, acestea au fost detaliat elucidate în Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în cazul Ilaşcu şi alţii versus Moldova şi Rusia (din 8 iulie 2004), precum şi în cea cu privire la Cazul Catan şi alţii împotriva Moldovei şi Rusiei (19 octombrie 2012). Printre altele, în hotărârea CEDO din 8 iulie se arăta că „în timpul conflictului moldovenesc din anii 1991-1992, forţe ale fostei Armate a 14-a (care a aparţinut succesiv URSS-ului, CSI-ului şi apoi Rusiei) staţionate în Transnistria au luptat împreună şi cu forţele separatiste transnistrene. Importante cantităţi de arme din arsenalul Armatei a 14-a au fost transferate în mod voit separatiştilor care au putut, în plus, să obţină şi alte arme fără ca militarii ruşi să se opună. Pe lângă aceasta, de-a lungul confruntărilor dintre autorităţile moldovene şi separatiştii transnistreni, conducătorii ruşi au susţinut, prin declaraţiile lor, autorităţile separatiste. Astfel, autorităţile ruse au contribuit atât militar, cât şi politic la crearea unui regim separatist în regiunea Transnistriei, care face parte din teritoriul Moldovei. Chiar şi după armistiţiul din 21 iulie 1992, Rusia a continuat să susţină din punct de vedere militar, politic şi economic regimul separatist, permiţându-i astfel să supravieţuiască, şi obţinând o anumită autonomie faţă de Moldova”.

Statutul trupelor ruse în regiunea transnistreană, ilegal

Participarea recentă a trupelor ruse la exerciţii militare alături de cele separatiste demonstrează că atitudinea autorităţilor ruse şi rolul trupelor ruse în regiunea transnistreană a Republicii Moldova nu s-au schimbat principial de la începutul anilor ’90 ai secolului trecut. Statutul acestor trupe, la fel ca şi atunci, rămâne unul ilegal, iar acţiunile lor sunt provocatoare şi inadmisibile, reprezintă o sfidare la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Manevrele militare, desfăşurate frecvent în ultima perioadă cu participarea pretinşilor lideri de la Tiraspol, denotă existenţa unei interacţiuni consolidate între efectivele militare ale Federaţiei Ruse şi cele ale aşa-ziselor structuri de forţă transnistrene. Acestea contravin nu doar normelor de drept internaţional, dar şi articolului 4 al ”Convenţiei cu privire la principiile reglementării paşnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova”, semnată la 21 iulie 1992, de preşedinţii Boris Elţin şi Mircea Snegur, care a pus capăt războiului moldo-rus de pe Nistru. Conform acestui articol, „Unităţile Armatei a 14-a a Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse, dislocate în Republica Moldova, vor respecta cu stricteţe neutralitatea”.

În vederea unei informări corecte a opiniei publice, Ambasada Republicii Moldova în România aminteşte că, chiar din prima zi a proclamării independenţei sale, conducerea Republicii Moldova a solicitat conducerii Federaţiei Ruse să-şi retragă trupele dislocate ilegal pe teritoriul ţării. Dar, deşi au trecut aproape 25 de ani de atunci şi Moscova s-a angajat atât pe plan bilateral cât şi multilateral (de exemplu la Summit-ul OSCE de la Istanbul din anul 1999) să-şi retragă formaţiunile militare de pe teritoriul statului nostru, acestea continuă să se afle în raioanele de est, violând normele de drept internaţional şi Constituţia Republicii Moldova, care interzice dislocarea de trupe străine pe teritoriul ţării.

Recentele aplicaţii militare demonstrează că trupele ruse pe teritoriul Republicii Moldova nu sunt doar o sursă permanentă de pericol la adresa securităţii statului nostru, dar şi de alimentare a separatismului transnistrean, dat fiind că liderii de la Tiraspol văd în prezenţa trupelor ruse, dislocate în regiune, un suport moral, politic şi militar al acţiunilor lor. În consecinţă, trupele ruse din raioanele de est ale Republicii Moldova subminează grav eforturile autorităţilor ţării şi ale comunităţii internaţionale orientate spre reglementarea paşnică a conflictului.

În ceea ce priveşte potenţialul interes al teroriştilor faţă de depozitele din apropierea ”localităţii Kolbasnoe”, vom sublinia că acest interes ar dispare dacă Rusia şi-ar îndeplini obligaţiunile asumate încă la Summit-ul de la Istanbul şi şi-ar retrage muniţiile din zonă. În plus ridică semne de întrebare dacă potenţialul pericol terorist necesită aplicaţii militare cu forţarea râului Nistru.

Ambasada Republicii Moldova în România reiterează şi cu această ocazie apelul autorităţilor moldoveneşti adresat Federaţiei Ruse de a-şi retrage complet şi necondiţionat forţele armate de pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu angajamentele luate pe plan internaţional, fapt ce va asigura un climat favorabil reglementării pe cale paşnică a conflictului din raioanele de est ale Republicii Moldova.