Volumul achitărilor cu cardul, în creştere

FOTO arhivă

La 20 de ani de la introducerea primului card bancar în Republica Moldova, volumul achitărilor cu cardul a însumat 15,6 miliarde de lei, dintre care mai mult de jumătate au fost făcute în anii 2016 şi 2017. Sunt statistici prezentate în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul Veaceslav Ioniţă.

Expertul a precizat că la etapa iniţială cardul era folosit doar ca mijloc de scoatere a numerarului din bancomate – în proporţie de 98% din rulajul cardurilor la acea perioadă. În loc să ridice salariul de la contabilitate, moldovenii mergeau la bancomat ca să scoată salariul şi tradiţional făceau achitările în numerar. Însă, în ultimi trei ani, se atestă o creştere în progresie geometrică cu 50% anual a achitărilor cu cardul.

Astfel, dacă în anul 2015 achitările cu cardul au însumat 2,3 miliarde de lei, în anul 2016 – 3,3 miliarde de lei, atunci în acest an ne apropiem de 5 miliarde de lei. „Nu este prea mult, dar din totalul rulajului achitările cu cardul practic s-au dublat”, a mai spus expertul.

Majorarea volumului achitărilor cu cardul are mai multe explicaţii, susţine Veaceslav Ioniţă. Una din ipoteze este liberalizarea regimului de vize care a dus la intensificarea călătoriilor în Europa, unde moldovenii au învăţat că este foarte simplu să faci achitările cu cardul. Intensitatea operaţiunilor cu cardul va creşte în următorii ani, consideră expertul IDIS. Totuşi, deşi există o creştere a achitărilor cu cardul, acestea rămân a fi modeste comparativ cu statele UE.

Potrivit estimărilor experţilor economici, în acest an moldovenii vor plăti bunuri şi servicii în numerar în sumă de circa 110 miliarde de lei, iar achitările cu cardul sunt de 5 miliarde lei. Astfel, ponderea achitărilor cu cardul este la nivelul de 4%. Ca să ajungem la media europeană de 20% trebuie să creştem achitările cu cardul de cinci ori.

Beneficiul achitărilor cu cardul este că cetăţenii sunt scutiţi de sute de ore de aşteptare la ghişee ca să achite bunurile şi serviciile. De câştigat au şi băncile, dar şi statul, susţine Veaceslav Ioniţă. În cazul statului, beneficiul constă în diminuarea economiei neformale. Statul poate vedea prin intermediul achitărilor toate tranzacţiile efectuate. Aparent, unicii perdanţi sunt agenţii economici, din simplul motiv că achită un comision de 1,5%-2,5% şi aici este nevoie de un pic de ordine.

„În condiţia în care statul, prin lege, a obligat toţi agenţii economici să aibă post-terminal, ne apropiem de situaţia în care statul obligă un agent economic să procure un serviciu de la un alt agent economic, pentru că băncile sunt agent economic. De aceea, cred că Banca Naţională, pentru a încuraja plăţile cu cardul ar trebui să aducă nişte norme de reglementare, ca tariful care este perceput de către bănci să fie într-o formă sau alta reglementat, deoarece avem o situaţie de avantaj concurenţial al băncilor faţă de agenţii economici”, a subliniat Veaceslav Ioniţă.

Expertul estimează că în următorii ani achitările cu cardul vor creşte. Maximum 65% din bani vor continua să fie retraşi în numerar.