Renunţarea Rusiei la proiectul South Stream dă bătăi de cap Europei

Capacitatea maximă a conductei este similară cu cea a Nabucco, de 31 miliarde de metri cubi - cu posibilitatea creşterii capacităţii la 63 miliarde de metri cubi ulterior. FOTO TANJUG

Succesul Uniunii Europene, de a forţa Kremlinul să renunţe la construcţia conductei de gaz South Stream, a dus la o nouă provocare: de a crea o metodă de alternativă de alimentare cu gaze naturale pentru Europa de Sud-Est.

Deşi a devenit problematică realizarea proiectului, din punct de vedere politic, după izbucnirea crizei din Ucraina, conducta era importantă pentru ţări, precum Bulgaria, Serbia şi Ungaria. Aceasta îi oferea posibilitatea alimentării cu gaz ocolind Ucraina, respectiv fără riscul de a fi întrerupt, scrie Euractiv.

În ultimii ani, au mai fost vehiculate şi alte idei asemănătoare, dar niciuna nu era atât de avantajoasă ca şi South Stream, iar regiunea de Sud-Est a Europei a rămas sub semnul incertitudinii.

Proiectul South Stream a fost conceput pentru a transporta gaz din Rusia către Bulgaria, printr-o conductă care să treacă pe sub Marea Neagră, până în vestul Europei. Luni, Rusia a anunţat că a oprit proiectul South Stream, fiindcă Bulgaria nu şi-a dat acordul pentru realizarea infrastructurii în/pe mare, anunţă agenţia rusă Interfax.

În locul South Stream Rusia va construi o conductă de gaz care va ajunge în Turcia pe sub Marea Neagră, informează Novinite. Fluxul de gaze urmează să fie redirecţionat către alţi clienţi, a anunţat Putin după discuţii purtate cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan. „Nu putem începe construcţia în mare, atâta timp cât nu avem permisiunea Bulgariei. Dar pentru a o începe şi să ne oprim la malul bulgar ar fi ridicol. Cred că este clar pentru toţi. De aceea, va trebui să ne reconsiderăm participarea la acest proiect", a spus Putin luni, la o conferinţă de presă.

Rusia şi Turcia au semnat deja memorandumul de înţelegere pentru construcţia unei conducte de gaze pe sub Marea Neagră, care ar putea înlocui în mod eficient proiectul South Stream. Noua conductă va fi capabilă să transporte 63 de miliarde de metri cubi de gaze pe an în Turcia, conform şefului Gazprom, Alexei Miller.

Viceprim-ministrul bulgar, Tomislav Doncev, a declarat că Bulgaria se aşteaptă acum la o „atenţie specială” din partea UE pentru a atenua prejudiciul. Iar premierul de la Sofia, Boiko Borissov, va susţine acest punct de vedere atunci când va vizita Bruxelles-ul, joi 4 decembrie.

„Dacă nu există niciun proiect, atunci este o pierdere pentru Bulgaria", a declarat Doncev. „Bulgaria nu poate fi un cip de negociere în această situaţie geopolitică complexă, respectiv nu poate juca un astfel de rol”.

Aprovizionare incertă

Pentru unele ţări din sud-estul Europei, South Steram reprezenta o poliţă de asigurare împotriva unor crize ca cea din ianuarie 2009, atunci când Ucraina a disputat preţul la gaze, iar livrarea combustibilul pe teritoriul ei a fost oprit, lăsând aceste ţări fără gaze atunci când temperatura era sub zero grade Celsius.

La acel moment, în capitala bosniacă, Sarajevo, se instaurase panica în magazine din cauza lipsei de radiatoare electrice, iar în Bulgaria mai multe şcoli şi grădiniţe s-au închis pentru că nu aveau căldură.

„Este o pierdere enormă. Sunt ţări care chiar au nevoie ca aprovizionarea cu gaze să fie sigură”, a comentat decizia Rusiei o sursă oficială din UE, care a dorit să rămână anonimă, transmite Euractiv. De asemenea, proiectul South Stream le-ar fi oferit ţărilor prin care ar fi trecut conducta – majoritatea dintre care înregistrează deficite bugetare – finanţe în plus de la taxele de tranzitare, dar şi noi locuri de muncă pentru construcţia ei. Estimările iniţiale au arătat că economia Serbiei ar fi câştigat un miliard de euro doar din construcţia segmentului de conductă pe teritoriul său.

„Ar fi fost mai bine dacă noi am fi avut acest South Stream? Fără îndoială, da. Noi doar plătim preţul unui conflict dintre marile puteri”, a declarat premierul sârb, Alexandar Vucic, la postul public de televiziune.

Ce urmează?

În prezent, statele caută să găsească răspunsul la întrebarea ce ar putea acoperi golul lăsat de abandonarea proiectului South Stream. Opţiunea cea mai viabilă susţinută de Occident – proiectul Nabucco, ce prevedea transportarea gazului din Marea Caspică spre Turcia, Bulgaria şi mai departe spre Austria şi Europa de Vest – fusese abandonat pentru că nu a existat o cerere fermă pentru a susţine ambele proiecte.

Soluţie care se află pe ordinea de zi a oficialilor este propunerea de a lega centrul de gaze naturale din Slovacia - care este alimentat de provizii din mai multe surse - cu Balcanii, construind o conductă prin sud-vestul Ucrainei, să treacă prin România către Bulgaria. „Economic şi strategic, este ce mai bună soluţie”, crede Tomaş, Marecek, preşedintele operatorului de gaze din Slovacia Eustream.

O altă propunere este construcţia unei instalaţii de gaze naturale lichefiate pe insula croata Krk. Petrolierele ar transporta eventual gaze din Qatar, Algeria sau, în cele din urmă, din SUA, le-ar descărca acolo, iar gazul ar putea fi transportat în Ungaria şi spre restul Balcanilor. Guvernul SUA este un susţinător.

Iar a treia opţiune ţine de conducta trans-adriatică. La fel ca Nabucco, aceasta ar urma să transporte gaze din Marea Caspică (teritoriul Azerbaidjanului) spre Turcia şi, în continuare, spre Europa. Dar deocamdată nu există un comentariu al conducerii consorţiului conductei trans-adriatice.

Comisarul european pentru buget, Kristalina Georgieva, a declarat că UE va spori atenţia sa pentru a asigura securitatea energetică a Europei de sud-est, inclusiv prin finanţare aprovizionării cu gaze a României, Bulgariei şi Greciei. Astfel, presa scrie că autorităţile de la Bruxelles ar trebui să acţioneze rapid, deoarece această regiune a continentului aşteaptă ajutorul, mai ales după ce UE a avut vina sa în abandonarea proeictului South Stream.