Compania Asito, acţionar la Victoriabank: „Reforma în justiţie nu constituie un obstacol pentru funcţionarii corupţi“ (Publicitate)

Întreaga societate moldovenească este conştientă de dezvoltarea şi implementarea în Republica Moldova a Strategiei reformei sectorului justiţiei, care se formează prin intermediul creditelor obţinute din partea structurilor financiare internaţionale.

Scopul acestei reforme constă în dezvoltarea unui sector al justiţiei accesibil, efectiv, independent, transparent şi profesional, în conformitate cu standardele europene, care va asigura supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului, în scopul promovării încrederii opiniei publice în justiţie.

Evenimentele care au avut loc în ultimele zile ne-au determinat să ne adresăm societăţii prin intermediul mijloacelor mass-media şi să atragem atenţia asupra haosului din cadrul instanţelor judecătoreşti ale municipiului Chişinău, manipulării sistemului nostru judiciar de către factorii şi forţele externe care ocolesc legea.

La data de 2 ianuarie 2014, după ce CIA ASITO SA a adoptat decizia Administraţiei BC Victoriabank SA cu privire la convocarea la 6 februarie 2014 a adunării generale a acţionarilor BC Victoriabank SA, s-a constatat cea mai gravă încălcare a legislaţiei naţionale în ceea ce ţine de convocarea adunării extraordinare a acţionarilor.

Anticipând intenţia rea a membrilor administraţiei băncii cu privire la încălcarea procedurii, după cum pe ordinea de zi este pusă întrebarea schimbării preşedintelui consiliului de administraţie al băncii, ne-am adresat în instanţa de judecată cu cererea către administraţia BC Victoriabank SA. Cerinţele faţă de acţiunea în cauză au fost următoarele: a declara nul actul eliberat de către autoritatea necompetentă a organului de conducere a societăţii pe acţiuni, şi anume – decizia Administraţiei cu privire la convocarea adunării extraordinare generale a acţionarilor BC Victoriabank SA, la 6 februarie 2014. Atragem atenţia asupra faptului că administraţia băncii ignoră şi decizia acţionarilor cu privire la convocarea adunării pe 28 februarie 2014 şi încearcă de sine stătător să convoace adunarea la 6.02.14, încălcând astfel prevederile legii.

Acest lucru are loc în scopul declarării în continuare a nulităţii deciziei cu privire la adunarea acţionarilor şi, prin urmare, a creării imposibilităţii acţionarilor băncii de a schimba actualul preşedinte al administraţiei băncii, pe Natalia Politov-Cangaş.

Judecătoria sectorului Botanica, în persoana judecătorului Maria Ţurcanu, considerând circumstanţele de drept şi de fapt ca fiind suficiente şi cerinţele cu privire la măsurile de asigurare a acţiunii ca o condiţie necesară, a emis încheierea cu privire la satisfacerea parţială a cererii. Astfel, prin încheierea judecătoriei din 9.01.14 a fost suspendată executarea deciziei Administraţiei cu privire la convocarea adunării extraordinare generale a acţionarilor BC Victoriabank SA la 6 februarie 2014, precum şi aplicarea sechestrului faţă de registratorul independent al societăţii pe acţiuni BC Victoriabank SA – Registru-corect SA, în ceea ce priveşte întocmirea şi prezentarea către Administraţia BC Victoriabank SA a listei acţionarilor.

Atragem atenţia asupra faptului că, în conformitate cu prevederile articolelor 181, 425 şi 426 din Codul Procesual Civil al Republicii Moldova, cererile de recurs pentru încheierile din categoria respectivă se depun în termen de 15 zile de la emiterea acestora. Astfel, legea oferă fiecărei părţi în cauză un termen pentru a face cunoştinţă cu materialele cauzei şi pentru a decide dacă să conteste încheierea sau să fie de acord cu aceasta, iar instanţa de judecată, la rândul său, se obligă să aştepte până la încheierea termenului de 15 zile menţionat mai sus şi numai după încheierea acestuia să transmită cauza civilă respectivă la Curtea de Apel competentă.

În cazul nostru, părţile au fost anunţate la 9 ianuarie 2014, deci Judecătoria sectorului Botanica trebuia să transmită cauza civilă respectivă la Curtea de Apel din municipiul Chişinău nu mai târziu de 27 ianuarie 2014.
Mare le-a fost mirarea reprezentanţilor societăţii CIA ASITO SA, care s-au prezentat la 24 ianuarie 2014 la Judecătoria sectorului Botanica pentru a face cunoştinţă cu materialele cauzei civile respective şi a depune cerere de recurs cu privire la încheierea menţionată (cu privire la dezacordul parţial cu Încheierea de faţă), şi au aflat că această cauză civilă deja se află la Curtea de Apel a municipiului Chişinău.

Reprezentanţii reclamantului, care s-au adresat imediat la Curtea de Apel a municipiului Chişinău – societăţii CIA ASITO SA, au aflat că respectiva cauză civilă, de fapt, a fost îndreptată la Curtea de Apel a municipiului Chişinău de către Judecătoria sectorului Botanica încă la data de 23 ianuarie 2014!

Adică faptul încălcării grave a prevederilor legislaţiei în vigoare de către instanţele judecătoreşti este evident!
La clarificarea circumstanţelor - cum acest lucru s-ar fi putut întâmpla, reprezentanţii ASITO au aflat că întârzierile în ceea ce ţine de expedierea cauzei de la Judecătoria sectorului Botanica au avut loc după ce, în calitate de preşedinte al Curţii de Apel a municipiului Chişinău, Ion Pleşca a solicitat transmiterea imediată a cazului. 

În continuare în cauza civilă de faţă (fila dosarului 98) se conţine un document, „Fişa de repartizare a dosarului“, conform căruia  „…se confirmă că cauza civilă, înregistrată de Curtea de Apel a mun. Chişinău cu numărul (computerizat) 02-2re-1267-24012014 la orele 9 şi 41 minute 59 secunde data de 24 ianuarie 2014, a fost repartizată judecătorului Iulia Cimpoi în ordine automată“. Atragem atenţia asupra faptului că, în conformitate cu noul sistem electronic, implementat în Moldova la insistenţa Comunităţii Europene, cauzele în cadrul tuturor instanţelor se distribuie în decurs de nu mai puţin de două zile din momentul introducerii datelor în cadrul sistemului de către lucrătorii cancelariei, iar cauza dată a fost înregistrată imediat.

Mai mult ca atât, materialele cauzei, mai exact avizul din partea judecătoriei, primit de societatea CIA ASITO SA, confirmă că judecătorul Curţii de Apel a municipiului Chişinău Iulia Cimpoi încă de la data de 23 ianuarie 2014 ştia că pe data de 24 ianuarie „în ordine automată va fi repartizată cauza civilă cu numărul (computerizat) şi anticipat numărul cauzei 02-2re-1267-24012014“.

Concluziile vin practic de la sine: ori judecătorul Cimpoi la data de 23 ianuarie deja primise cauza la mână din partea lui Ion Pleşca şi aceasta intenţionat nu a fost expediată prin intermediul sistemului electronic, ori aceste persoane controlează şi conduc de sine stătător sistemul electronic respectiv. (Interesant, ştiu oare despre acest lucru structurile europene, care finanţează proiectele pentru combaterea corupţiei din cadrul sistemului judiciar).

Nu este greu de înţeles că primul pe lista respectivă figurează Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel a municipiului Chişinău, care solicita acţiuni ilegale de la funcţionarii sectorului Botanica, a transmis cauza lui Cimpoi, şi, de asemenea, la 24 ianuarie, în mijlocul tuturor evenimentelor s-a întâlnit în biroul său cu Politov-Cangaş. Iar dumneaei este exact piatra de poticnire în acest litigiu, deoarece anume acţionarii acesteia îşi doresc să o destituie din funcţie. Despre ce au vorbit – nu se ştie, dar faptul coruperii judecătorilor Curţii de Apel a municipiului Chişinău, în persoana preşedintelui domnului Pleşca, este evident.

Stabilind aceste acţiuni din partea judecătorilor Curţii de Apel a municipiului Chişinău, reprezentanţii noştri s-au adresat la 24 ianuarie 2014 la Curtea Supremă de Justiţie cu cererea de înlăturare a componenţei Curţii de Apel şi au solicitat redirecţionarea cauzei spre examinare la o altă Curte de Apel din Moldova, în scopul examinării independente.

Dar acţiunile funcţionarilor corupţi nu s-au lăsat aşteptate prea mult. În ciuda faptului că cererea noastră a fost înregistrată la 24.01.14 la orele 16.00, iar în următoare zi de lucru, 27.01.2014, cauza a dispărut. În ce mod? La orele 8.30 dimineaţa, pe data de 27, reprezentantului CIA ASITO SA şi în cadrul Curţii de Apel şi Curţii Supreme de Justiţie i s-a refuzat să ia cunoştinţă cu cauza din motive neîntemeiate, iar peste aproximativ o oră pe pagina oficială a Curţii Supreme de Justiţie a apărut mesajul că completul de judecată, compus de preşedintele Svetlana Filincova şi magistraţii Galina Stratulat şi Iurie Bejenaru, au adoptat decizia cu privire la refuzul în ceea ce priveşte satisfacerea cererii noastre.

O jumătate de oră mai târziu, preşedintele societăţii CIA ASITO SA, în mod repetat a solicitat cauza la Curtea Supremă de Justiţie pentru a face cunoştinţă cu materialele cauzei, dar a primit două răspunsuri contradictorii: un lucrător al cancelariei a spus că dosarul nu există, iar al doilea a spus că acesta totuşi există, dar a refuzat să-l prezinte, după cum a primit indicaţii la telefon.

Două ore mai târziu, reprezentantul societăţii CIA ASITO SA din nou s-a prezentat la Curtea Supremă de Justiţie şi a primit următorul răspuns: cauza a fost transmisă la Curtea de Apel.

Viteza nemaivăzută a lucrărilor serviciului de expediere trebuie numai să ne bucure. Şi acest lucru nu ar cauza niciun fel de suspiciuni, de fapt, timpul de ajungere de la Judecătoria de sector la Curtea de Apel a constituit minimum 5 zile, iar de la Curtea de Apel la Curtea Supremă de Justiţie – minimum o săptămână.
La ora 16.30, la Curtea de Apel nu am primit cauza, la ora 16.45 la Curtea Supremă de Justiţie cauza la fel nu a ajuns.

Astfel, este clar că de la 24.01.14 până la 25.01.14 cauza noastră nu a plecat nicăieri de la Curtea de Apel.
Două ore mai târziu reprezentantul societăţii CIA ASITO SA a apărut din nou la Curtea Supremă de Justiţie şi a primit răspunsul: cauza a fost înaintată la Curtea de Apel.

Prin urmare, este clar că dosarul nostru întotdeauna s-a aflat la Curtea de Apel şi nu a fost transmis la o altă instanţă, iar judecătorii Filincova, Stratulat şi Bejenaru au emis decizia în cauză fără materialele cauzei, sub influenţa intereselor personale şi reieşind din motive de corupţie. Mai ales că, conform deciziei Curţii Supreme de Justiţie, acest gen de întrebări se examinează în instanţa dată de către alţi trei judecători. Şi din nou apare întrebarea cu privire la repartizarea „rapidă“, chipurile, prin sistemul de protecţie cu privire la repartizarea cazurilor.

Posibil, doamna Filencova ne va lumina: în ce mod şi-a repartizat cauza pentru sine?

Luând în consideraţie circumstanţele respective, reprezentanţii societăţii CIA ASITO SA au mers la Curtea de Apel a mun. Chişinău pentru a depune cererea cu privire la destituirea din funcţie a judecătorului Iulia Cimpoi, pe motiv că acţiunile întreprinse de aceasta cu privire la cauza respectivă nu au lăsat niciun pic de îndoială că magistratul respectiv nu este obiectiv în luarea deciziilor sale, necontrolabile şi independente.

În ziua următoare, 28 ianuarie 2014, la ora 10.00, reprezentanţii societăţii noastre CIA ASITO SA s-au prezentat la Curtea de Apel Chişinău pentru a stabili cui i-a fost repartizată cererea de destituire din funcţie a judecătorului Iulia Cimpoi.

Examinarea a fost repartizată judecătorului Curţii de Apel Chişinău Neli Budăi. Nu ne obosim să repetăm că aceasta a fost repartizată prin intermediul manipulărilor transmise prin sistemul electronic sau prin evitarea acestuia.

Noi considerăm că doamna Budăi intenţionat, dar fără ajutorul preşedintelui Pleşca, fără a notifica părţile în mod corespunzător despre data, timpul şi locul de examinare a cererii de destituire din funcţie, a stabilit şedinţa cu privire la examinarea cererii respective în aceeaşi zi, la ora 14.00.

Ar trebui de remarcat faptul că, în conformitate cu al. 1 articolul 53 Cod de Procedură Civilă, propunerea de destituire din funcţie se examinează de către instanţa de judecată, care examinează cererea. Instanţa de judecată audiază partea căreia i-a fost declarată destituirea din funcţie, în cazul în care cel recuzat doreşte să ofere explicaţii, şi ascultă părerea.

Astfel, destituirea din funcţie trebuie să fie examinată în prezenţa părţilor, din motiv că acestea pot argumenta cererea de destituire solicitată şi pot prezenta probe corespunzătoare întru confirmarea şi motivarea cererii de destituire din funcţie a judecătorului.

Dar judecătoarea Budăi nu a fost interesată de acest lucru. Solicitând cauza în scopul familiarizării cu materialele acesteia (după depunerea cererii de destituire din funcţie a judecătorului Iulia Cimpoi), reprezentanţii societăţii CIA ASITO SA au stabilit în mod veridic că însăşi cauza civilă, din punct de vedere fizic, se afla la judecătorul Iulia Cimpoi, dar nu la judecătorul Neli Budăi, care trebuie să examineze detaliat, obiectiv, amănunţit şi întregit cererea de destituire din funcţie depusă, să studieze motivele depunerii acesteia, precum şi materialele acesteia.

Luând în consideraţie cele expuse mai sus, precum şi faptul că, la situaţia de la orele 10.00, din 28 ianuarie 2014, societatea CIA ASITO SA încă nu a fost înştiinţată cu privire la şedinţa instanţei de judecată cu privire la examinarea cererii de destituire din funcţie, care trebuia să aibă loc în ziua respectivă la ora 14.00, putem ajunge la concluzia că atât judecătorul Iulia Cimpoi, cât şi judecătorul Neli Budăi nu sunt independenţi, ci acţionează reieşind din intenţii egoiste, iar timpul şi data şedinţelor instanţei de judecată se stabilesc în aşa mod încât societatea CIA ASITO SA să nu aibă o posibilitate reală de a se pregăti în mod corespunzător de şedinţele de judecată, fapt care, la rândul său, reprezintă o altă confirmare a încălcării severe şi, din păcate, încălcării sistematice a normelor de procedură civilă.

Astfel, analizând acţiunile instanţelor de judecată, care examinează cauza civilă nr. 2e-6/14, este evident faptul că încălcările severe şi fără precedent ale dreptului de procedură civilă (admise mai întâi de către judecătorii sectorului Botanica, apoi de către judecătorii Curţii de Apel Chişinău: Pruteanu, Cimpoi, Budăi, Minciună, sub conducerea şi administrarea lui Ion Pleşca; şi chiar de către judecătorii Curţii Supreme de Justiţie Bejenaru şi Stratulat, sub acţiunea lui Filencova), reprezintă confirmarea directă a faptului că persoanele respective sunt cointeresate direct de rezultatul final. Şi anume – în complicitatea lui Politov în ceea ce ţine de desfăşurarea adunării extraordinare generale a acţionarilor băncii în scopul încălcării procedurii legale.

Mai mult decât atât, toate încălcările menţionate mai sus şi informaţia transmisă în mod verbal din partea instanţelor de judecată vorbesc despre faptul că are loc o presiune fără precedent asupra personalului care a fost implicat în procedura acţiunii respective. Se pare că doamna Politov-Cangaş l-a învăţat pe domnul Ion Pleşca că personalul trebuie ţinut sub teroarea fricii şi că nu trebuie să ceri de la acesta respectarea legii. Cel mai groaznic lucru este că aici este vorba despre funcţionarii publici, care trebuie să se supună necondiţionat legii.

Ca rezumat la cele menţionate mai sus, putem conchide că fărădelegile, întreprinse de către Administraţia BC Victoriabank SA sub „acoperirea justiţiei independente“ şi care a început la data de 30 decembrie 2013 sub formă de luare a deciziei cu privire la convocarea adunării extraordinare generale a acţionarilor BC Victoriabank SA la 6 februarie 2014, vor continua, iar cu o asemenea susţinere - „sistem judiciar imparţial“ - nu este posibil să-ţi aperi drepturile şi interesele protejate prin lege.

Analizând acţiunile reprezentanţilor sistemului judiciar după exemplul cauzei civile de faţă, putem ajunge la concluzia că toate cererile cu privire la reformarea sistemului judiciar din Republica Moldova poartă un caracter declarativ, iar asemenea principii fundamentale ca independenţa judecătorilor şi subordonarea acestora legii şi egalitatea tuturor în faţa legii în practică nu doar că sunt încalcate de către reprezentanţii Justiţiei menţionaţi mai sus, dar sunt violate în mod sever în scopul intereselor meschine şi personale, în pofida faptului că aceştia deţin funcţia înaltă de judecător.

Integrarea europeană reprezintă scopul strategic atât al politicii interne, cât şi a celei externe din Moldova, atingerea căruia va asigura stabilitatea şi prosperarea, bazate pe principii democratice şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Republica Moldova şi-a asumat responsabilitatea faţă de UE, iar Guvernul în mod regulat prezintă evidenţa cu privire la resursele cheltuite pentru combaterea corupţiei. Oare corespund acestea cu reformele realizate? Putem oare avea încredere în sistemul judiciar din Moldova, atâta timp cât judecătorii sunt conduşi de frica de a nu fi ghidaţi de către judecătorii superiori sau câştigul fără număr?

Articol semnat de Compania Internaţională de Asigurări ASITO SA, plasat în condiţii de publicitate. Conţinutul acestul articol nu reprezintă punctul de vedere al redacţiei.