Meniul viitorului: sarmale din soriz, iaurt cu inulină sau nuci albite

Ce gust or avea clătitele din făină de soriz sau marmelada cu extract de cătină? Dar pastele din făină de porumb şi un desert de iaurt cu aronie? Deşi sună mai puţin apetisant decât o porţie de mici la grătar, studenţii de la Universitatea Tehnică din Chişinău ne asigură că alimentele inventate de ei sunt la fel de gustoase şi, mai ales, foarte sănătoase.

Dacă aveţi intoleranţă la gluten, probleme cu nivelul zahărului în sânge sau, pur şi simplu, vă doriţi un corp frumos şi sănătos, viitorii specialişti în produse alimentare au reuşit să creeze în laboratoarele Universităţii Tehnice reţete care să menţină tinereţea şi starea de bine.

Marmeladă cu extract de cătină pentru copii şi nuci albite pentru export

Ana Canja este studentă în anul IV la Facultatea de Tehnologie şi Management în Industria Alimentară din cadrul UTM. Alături de colegi şi profesori, reuşeşte să născocească şi să reinventeze diverse produse alimentare. Deşi nu dispun de utilaje foarte avansate, studenţii sunt adevăraţi bucătari, doar că un pic mai… tehnici. Fiind motivaţi, în primul rând, de anumite afecţiuni ale oamenilor, tinerii lucrează în fiecare zi ca să îmbunătăţească calităţile nutritive ale unui produs sau să le confere altele. Aşa s-au născut noi reţete. 

Iaurtul cu inulină, de exemplu, este dietetic, perfect pentru doamnele care vor să slăbească. Inulina reprezintă un compus natural ce poate fi găsit în rădăcinile de cicoare sau măr-de-pământ. Are un rol esenţial în organism şi ajută la înlocuirea grăsimilor, zaharurilor sau carbohidraţilor.

Pentru copiii înnebuniţi după tot ce este dulce, o alternativă mult mai sănătoasă ar fi marmelada cu extract de aronie şi cătină. Reţeta clasică este păstrată, dar în loc de coloranţi sintetici, studenţii creează cu mâinile lor coloranţii naturali, care pot fi obţinuţi din aronie şi cătină.

Ana povesteşte că de cele mai multe ori studenţii sunt cei care îşi caută şi cumpără plantele sau fructele necesare pentru a le prelucra. Fetele care au făcut marmelada, au apelat la o plantaţie de fructe de aronia de la Edineţ.

Nucile albite - o nouă curiozitate

Întrucât Republica Moldova stă bine la exportul de nuci, studenţii s-au gândit să ofere un plus de culoare industriei şi le-au albit în scop comercial. „Aspectul nucilor contează foarte mult. Dacă le prezinţi importatorilor o nucă alba, frumoasă, sănătoasă, vor fi tentaţi să cumpere mai mult şi mai scump”, crede Ana. Tehnica de albire nu afectează proprietăţile nutritive ale nucilor. Din păcate, deocamdată această idee nu a fost pusă în aplicare de agricultori, întrucât mai toate invenţiile studenţilor se află la stadiul de proiect de licenţă sau masterat.

Alimentele fără gluten şi curele de detoxifiere sunt la modă

Pastele din făină de orez şi porumb sunt destinate persoanelor intolerante la gluten. În ţara noastră există peste 300 de copii cu boală celiacă sau malabsorbţie intestinală pentru care astfel de alimente sunt vitale. Ei nu pot mânca o felie de pâine sau nu pot savura o prăjitură, pentru că acest lucru le poate provoca chiar moartea. Totuşi, în ultimul timp, produsele aglutenice au câştigat popularitate şi în rândul celor care nu au neapărat nevoie de ele.

Pentru multe doamne, consumarea acestor alimente a devenit o tendinţă, mai ales de când au început să apară puţin câte puţin şi pe piaţa de la noi. Unele cred că astfel îşi vor menţine silueta. În general, pare să fie la modă alimentaţia sănătoasă, curele de detoxifiere şi alimentele bio.

Totuşi, majoritatea studenţilor de la UTM, chiar dacă promovează alimentele sănătoase, la rândul lor, nu au timp să se hrănească sănătos. Cursurile încep la ora opt dimineaţa şi mulţi dintre ei ies din universitate la ora cinci seara. Când au o pauză de la pregătirea uleiului de nuci sau a sarmalelor din soriz, aceasta se dovedeşte a fi prea scurtă pentru a mânca o zeamă fierbinte. Aşa că, la fel ca şi majoritatea studenţilor, nu le rămâne decât să înfulece o chiflă de la magazinul din colţ şi să se ocupe mai departe de produsele alimentare sănătoase pentru restul ţării. Ceea ce-i dezamăgeşte însă, este faptul că ei nu ştiu când îşi vor vedea iaurturile, pastele, brioşele, marmelada sau sarmalele pe rafturile supermaketurilor.

Au nevoie de suport financiar ca să îşi dezvolte ideile

Pentru a face iaurtul cu extract de inulină, Ana Canja spune că şi-a rugat bunica şi rudele de la ţară să caute plantele în care se găseşte această substanţă. Au urmat vreo cinci zile de pregătire. Rădăcinile au fost spălate, tăiate, măcinate cu ajutorul aparatului de măcinat cafea şi apoi - uscate. Pentru ca aceste procese să decurgă mai rapid, ea ar avea nevoie de utilaje speciale, pe care i le poate oferi doar un sponsor gata să investească în ideile ei. Dar rar se găsesc cei care sunt dispuşi să ofere bani tinerilor cercetători din domeniul ştiinţei. Studenţii au suportul profesorilor şi al părinţilor. Lucrează cu echipamentele din laboratoarele universităţii. Nu se plâng, nu sunt rele, dar le-ar plăcea să aibă condiţii şi mai bune. 

Ana crede că echipamentul tehnic contează enorm în meseria lor, pentru că trebuie să pună totul în aplicare. De unde să ştie cum va ieşi pâinea din aluatul în care se pune borş acru, dacă nu prepară acest aluat, nu-l coace şi nu analizează rezultatul în cele mai mici detalii? În plus, ceilalţi oameni sunt sceptici când aud asemenea produse extravagante. „Când mă auzeau vorbind despre munca mea de la universitate, mulţi dintre cunoscuţii mei mă întrebau dacă mie asta îmi trebuie…”, mărturiseşte Ana.

Visul studenţilor de la Universitatea Tehnică din Moldova, care se joacă cu ingredientele ca să formeze un aliment mai bun şi mai sănătos, este să îşi vadă produsele comercializate. Vor să aibă convingerea că o marmeladă cu extract de cătină a fost pe placul unui copil, un bătrân ce suferă de diabet a mâncat dimineaţă un iaurt cu inulină, iar la masa de prânz cineva muşcă cu nesaţ dintr-o felie de pâine cu germeni de grâu.