Manageri la stat: plătiţi regeşte cu ajutoare şi prime de sute de mii de lei

Elena Ciobanu, şefa de la Aeroport Catering, a fost în 2013 cel mai bine plătit manager al unei companii de stat

Zeci de şefi ai companiilor de stat continuă să fie remuneraţi cu sute de mii de lei pe an, fără a se ţine cont de faptul că întreprinderile pe care le conduc sunt înglodate în datorii şi raportează pierderi de milioane

Cel puţin opt manageri ai unor companii cu capital de stat au avut anul trecut venituri mai mari de jumătate de milion de lei, alţi şapte au încasat între 400.000 şi 500.000 de lei, iar 15 administratori au primit între 300.000 şi 400.000 de lei, arată un raport al Ministerului Economiei. Datele publicate relevă că veniturile şefilor companiilor de stat depind într-o măsură foarte mică de performanţele înregistrate.

PRIME ŞI AJUTOARE DE TREI ORI MAI MARI DECÂT SALARIUL

Cea mai mare remunerare, de peste 962.000 de lei, a fost ridicată de Elena Ciobanu, şefa companiei Aeroport Catering. Din cele 962.000 de lei încasate (cu circa 200.000 de lei mai mult decât în 2012), doar 20% reprezintă salariul de funcţie, restul sunt prime. De exemplu, directoarea a fost premiată cu 337.000 de lei pentru „performanţele înregistrate“, alte 169.000 i-au fost date drept ajutor material, la care s-a adăugat încă o primă de 177.000 de lei. Şi asta deşi întreprinderea cu capital de stat a înregistrat anul trecut pierderi de 3,7 milioane de lei, comparativ cu profitul de 1,4 miloane de lei în 2012.

Pe locul doi în clasamentul celor mai bine plătiţi manageri la stat se află Sorin Stati, administratorul MoldATSA. El a ridicat anul trecut aproape 834.000 de lei, din care mai mult de o treime au fost ajutor material şi prime pentru performanţe. E adevărat că întreprinderea a avut rezultate bune anul trecut.

PROFITURI DE 4-5 ORI MAI MICI

Pe locul trei se clasează şefa Tutun-CTC, Ala Sîrbu, a cărei venituri au scăzut cu jumătate de milion de lei faţă de 2012 şi au constituit 667.000 de lei. Compania pe care o conduce a avut în 2013 un profit de patru ori mai mic decât în 2012.
În schimb, veniturile lui Vitalie Iurcu, managerul de la Moldtelecom, s-au majorat în 2013 cu peste 100.000 de lei, posibil că din contul celor şase salarii de funcţie primite drept „premiu conform indicatorilor de performanţă“. În acelaşi timp, în ultimii cinci ani, Moldtelecom, care este la ora actuală cea mai mare întreprindere cu 100% capital de stat, şi-a redus de cinci ori profitul.

Pe locul cinci, în mod suprinzător, a urcat Andrei Brunchi, şeful întreprinderii de stat specializată în executarea lucrărilor de explozie (INMEX), care a încasat în 2013 o remunerare de 550.000 de lei. La mică distanţă de află Ion Hăbăşescu, directorul Institutului de Tehnică Agricolă Mecagro, două treimi din remunerarea căruia a fost compusă din ajutoare materiale şi prime.
Acesta este urmat de Lilia Bolocan, directorul Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, cu aproape 531.000 de lei, şi Vladimir Bogorad, şeful companiei RIF-Acvaaparat din Bălţi, cu 515.000 de lei. Clasamentul primilor zece cel mai bine plătiţi manageri la stat este încheiat de Anatoli Lichii, directorul CET-2, şi Teodor Ciclicci, şeful ÎS Centrul Naţional Frecvenţe Radio, cu venituri anuale de peste 480.000 de lei.

LEGEA IMPUNE RESTRICŢII, ŞEFII LE IGNORĂ

Analiza datelor incluse în raportul Ministerului Economiei relevă faptul că doar rareori şefii încalcă flagrant articolul 23 din Legea salarizării, potrivit căruia şeful unei instituţii/întreprinderi de stat nu poate avea o remunerare lunară totală mai mare de cinci ori decât salariul mediu lunar în ansamblu pe unitatea condusă. De exemplu, la Tutun-CTC raportul este 4,8 la 1, la Moldtelecom  - de 5 la 1, iar la INMEX este de 6,8 la 1, ceea ce contravine prevederilor legislaţiei.

Acest criteriu este ocolit în special prin acordarea de ajutoare materiale şi prime, care, de regulă, sunt de două-trei ori mai mari decât salariul de funcţie al managerului.

În ultimii patru ani, şefii Guvernului au declarat de mai multe ori că unele salarii ale conducătorilor întreprinderilor de stat nu se încadrează în bunul simţ şi ar trebui reduse. Totul a rămas însă la faza declaraţiilor.

„Nivelul salariilor trebuie, în ultimă instanţă, să reflecte performanţele întreprinderii administrate de managerul respectiv“, susţinea în aprilie 2011, directorul executiv de atunci al Centrului Expert-Grup, Valeriu Prohniţchi, care în prezent este consilierul premierului Iurie Leancă. Prohniţchi recomanda stabilirea unor criterii clare de performanţă aplicate pentru salarizarea managerilor, dar şi unificarea şi simplificarea cadrului legislativ-normativ, deoarece actualul este prea complex şi „oferă teren fertil pentru decizii arbitrare adoptate de directori, inclusiv la nivel de salarizare“.

Alcătuit în baza datelor Ministerului Economiei