Expert: „Gaura la buget de 500 de milioane de lei, anunţată de Veaceslav Ioniţă este ireală“

Veaceslav Ioniţă a devenit deputat pe listele PLDM, dar nu e membru de partid FOTO: Tudor Iovu

Presupusa gaură la buget de 500 de milioane de lei, anunţată de Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare Economie, Buget şi Finanţe, ca urmare a modificările legislative ce vizează gajul şi finanţele publice, este o cifră ireală, susţine expertul Stanislav Madan, într-o analiză pe blogul său.

Unul dintre subiectele ce au ţinut cap de afiş al opiniei publice în ultima lună au fost şi legile asumate de Guvern. Cea mai la „modă“ lege despre care s-a discutat au fost şi modificările legislative ce vizează gajul, pentru că o persoană de notorietate publică a declarat că această lege va crea o gaură la buget de 500 de milioane de lei prin scheme fictive de trecere în cont a TVA, urmare a înţelegerilor dintre bănci şi companiile mari.

„Deşi poate pentru multă lume această lege asumată de Guvern este ambiguă şi controversată, în opinia mea este bună şi binevenită pentru economie. Cunoscând un pic cifrele din sistemul bancar şi din finanţele publice, cifra de 500 de milioane de lei mi s-a părut din start umflată“, afirmă Stanislav Madan pe blogul său.

Gaura la buget de 500 de milioane: IREALĂ

"Pentru a testa dacă pierderile enunţate din TVA de 500 de milioane sunt veridice s-a pornit de la statistica creditelor nefavorabile, pentru a evalua care ar fi valoarea gajului pasibil tranzacţionării ce ar permite trecerea în cont a TVA spre deducere. Astfel, potrivit datelor BNM, la finele anului trecut valoarea creditelor nefavorabile se cifra la 4,87 mlrd. lei. Estimarea creditelor pasibile de a fi pierdute şi ajunse la executare s-a realizat prin ponderarea creditelor Substandarde, Dubioase şi Compromise cu 30, 60 şi respectiv 100% din valoarea acestora. Raţiunea acestor ponderi derivă din obligaţia băncilor de a forma Fond de risc în baza creditelor date utilizînd aceste cote. Or, constituirea Fondurilor de risc şi semnifică de fapt probabilitatea pierderii creditelor date într-o asemenea proporţie. Totodată, datele BNM relevă că la sfîrşitul anului 2013 raportul dintre valoarea Gajului şi cea a Portofoliului de Credite era de 154%. Reieşind din aceste date poate fi constatată Valoarea estimativă a gajului pasibil executării silite este de 5.057,5 milione lei. Din această sumă doar aproximativ 65% ar constitui obiect al impunerii cu TVA în momentul tranzacţionării gajului. Acest procent a fost calculat ţinându-se cont de faptul că: circa 20% din totalul creditelor sunt contractate de persoane fizice; o parte importantă din creditele asimilate de companii sunt acoperite cu garanţii ale persoanelor fizice (apartamente, automobile), gaj care de cele mai mult ori este vîndut altor persoane fizice; terenurile, care depăşesc 5 la sută în structura gajului sunt la fel în afara ariei de aplicare  a prevederii cu TVA-ul. Astfel, valoarea estimativă impozabilă cu TVA ajunge la circa 3,3 miliarde lei, iar la aplicarea cotei TVA standard de 20% se obţine o sumă a de 657,5 milioane de lei. Dacă revenim la cifra de 500 de milioane care a fost expusă public că ar reprezenta fraude din trecerea în cont a TVA, ar însemna că în medie 3 din 4 tranzacţii de valorificare a gajului ar fi fraudate, ceea ce este un lucru practic imposibil", susţine expertul.

În opinia lui Stanislav Madan, realizarea acestor fraude este imposibilă şi ca urmare a unor pedepse aspre pentru astfel de infracţiuni. Astfel cei implicaţi în valorificarea gajului, inclusiv reprezentanţii băncilor comerciale implicaţi, riscă pedeapsa penală în cazul încălcării legislaţiei, inclusiv fiscale

Potrivit lui Madan situaţia de până acum provoca pierderi economice, inclusiv fiscale, deoarece ducea la tergiversarea excesivă a realizării gajului. Totodată băncile erau nevoite să menţină pe un termen mai lung provizioanele pentru creditele respective, care duce la imobilizareai de resurse şi respectiv imposibilitatea de a credita mai mult sectorul real al economiei

Beneficii pentru economie

„După adoptarea acestor modificări legislative, care nu se limitează doar la posibilitatea trecerii în cont a TVA, dar sunt orientate în general spre posibilitatea acceptării de către bănci mai frecvent a garanţiilor reale mobile, economia va avea de câştigat prin: Extinderea accesului agenţilor economici la resursele creditare prin atenuarea uneia din cele mai mari bariere în contractarea de credite: suficienţa gajului. Pe de o parte, clienţii vor putea pune în gaj mai multe garanţii reale mobile, iar pe de altă parte băncile vor acorda mai uşor credite avînd siguranţa că în cazul intrării debitorului în incapacitate de plată îşi va putea recupera resursele“, mai notează Stansilav Madan.