Cum Vama moldovenească sparge „cărămida“ de capul investitorilor

Compania Glass Container Prim, unul dintre cei mai mari investitori în industria Moldovei, s-a pomenit că nu mai beneficiază de facilităţile vamale acordate de autorităţi în 2008 şi e obligată să achite taxe şi penalităţi de 33 de milioane de lei pentru investiţiile făcute acum şase ani într-o uzină nouă de producere a sticlei

În anul 2007, compania Glass Container Prim SA a iniţiat construcţia unei fabrici de butelii de sticlă la Chişinău, pentru care au fost planificate investiţii de 45 de milioane de dolari. Proiectul venea, de fapt, să valorifice experienţa si succesul altei fabrici de sticlă, construită în 1997, de Glass Container Company.
În noiembrie 2007, Glass Container Prim a semnat un contract cu firma PBPH Techglass din Polonia pentru proiectarea şi construcţia unui cuptor de producere a buteliilor de sticlă, care urma să fie inclus în capitalul statutar al companiei-fiice Glass Container Prim Plus SRL.

UN CUPTOR DE 2.700 DE TONE

Un astfel de cuptor cântăreşte peste 2.700 de tone şi nu poate fi importat decât în stare dezasamblată. În consecinţă, toate părţile-componente au fost importate pe rând din diferite ţări, operaţiune ce a implicat peste 100 de curse de camion şi aproximativ 40 de vagoane feroviare. În anul 2008, când urma să fie efectuat importul, era în vigoare prevederea din articolul 103 din Codul Fiscal privind scutirea de TVA şi taxe vamale a utilajelor şi a materialelor ale căror valoare este mai mare de 3.000 de lei pentru o unitate, cu termen de exploatare de peste un an şi care sunt destinate includerii în capitalul social.
În plus, Glass Container Prim s-a adresat Serviciului Vamal solicitând o explicaţie privind modalitatea de declarare a materialelor şi utilajelor pentru construcţia cuptorului. Pe 13 martie 2008, Vama a autorizat vămuirea materialelor şi utilajelor pentru construcţia fabricii de producere a buteliilor de sticlă ca active destinate includerii în capitalul social şi cu aplicarea scutirilor de la plata TVA şi a taxelor vamale.

TAXE ŞI PENALITĂŢI DE 33 DE MILIOANE DE LEI

În perioada aprilie-august 2008 s-a efectuat importul tuturor bunurilor pentru construcţia cuptorului, iar în decembrie acelaşi an toate părţile componente au fost incluse în capitalul statutar al Glass Container Prim Plus SRL, companie-fiică a Glass Container Prim, la categoria „active materiale în curs de execuţie“, iar după punerea în funcţiune a cuptorului, în iunie 2010 au fost trecute ca „active materiale pe termen lung“ (mijloace fixe).
Nici în 2008, nici în 2009 şi nici în anul 2010, organele vamale nu au înaintat vreo pretenţie faţă de companie. În plus, la finele anului 2010, Fiscul a efectuat un control privind corectitudinea calculării şi achitării TVA de către Glass Container Prim în perioada 1 februarie 2008 -31octombrie 2010 şi nu a avut nicio obiecţie.
În 2012 însă Biroul Vamal Chişinău a efectuat un audit postvămuire şi a întocmit două acte de control cu privire la diferite perioade de import a componentelor pentru cuptor.
Potrivit actului din 6 aprilie 2012, vameşii au calculat că Glass Container Prim ar urma să achite la buget TVA de 11,29 milioane de lei şi penalităţi în valoare de 6,62 milioane de lei. Al doilea act emis de vameşi pe 4 mai 2012 prevedea că firma ar urma să mai plătească TVA în valoare de 9,67 milioane de lei şi o penalitate de 5,44 milioane de lei. În total, rezultă o sumă de peste 33 de milioane de lei.

Noua uzină de sticlă a necesitat o investiţie de circa 45 de milioane de dolari FOTO Glass Container Company

CUPTORUL „BUCLUCAŞ“

Unul dintre argumentele folosite de Biroul Vamal Chişinău pentru recalcularea şi încasarea drepturilor de import a fost faptul că materialele de construcţie, inclusiv cărămida specială pentru cuptorul de sticlă, nu sunt „mijloace fixe“ şi, respectiv, nu pot fi scutite de taxe de import. Totodată, controlorii au invocat faptul că, potrivit Standardelor Naţionale de Contabilitate, în categoria mijloace fixe intră clădirile, întreprinderile, secţiile, laboratoarele şi depozitele, însă nu şi materialele de construcţie din care sunt edificate acestea. În acelaşi timp, Biroul Vamal Chişinău a evitat să menţioneze în actele de control că toate bunurile importate sunt parte componentă a cuptorului, iar după punerea în funcţiune a acestuia, în anul 2010, toate au fost reflectate ca „mijloace fixe“.
Faptul că aceste componente au devenit parte a utilajului de producere a cuptorului de topire a sticlei, utilaj care a intrat în capitalul social, a fost ignorat de auditorii vamali, la fel ca şi scrisoarea emisă de structura lor ierarhic superioară, Serviciul Vamal al Moldovei.
Pe cât de „justificate“ par pretenţiile Biroului Vamal Chişinău precum că firma ar fi prejudiciat bugetul de stat neachitând taxe la importul de active materiale vorbeşte şi faptul că un alt articol din Codul Fiscal stipulează dreptul întreprinderii de a trece TVA  în cont în astfel de cazuri. Suma totală de TVA achitată de companie la buget  (pentru alte materiale şi servicii) în timpul construcţiei este de circa 46 de milioane de lei, pe care Glass Container Prim urmează să-i primească  integral înapoi de la bugetul de stat din activitatea sa economică aproximativ pănă în 2017. Dacă vor fi executate deciziile de regularizare emise de Biroul Vamal Chişinău, se va întâmpla acelaşi lucru  - TVA va fi achitat şi trecut în cont, adică statul va fi obligat să îl ramburseze companiei în timp.
Compania Glass Container Prim a fost nevoită să conteste în instanţă actele de control emise de Biroul Vamal Chişinău. Curtea de Apel Chişinău a respins acţiunea drept neîntemeiată, specificând în verdict că „scrisoarea directorului Serviciului Vamal nu este suficientă pentru scutirea de TVA la import“. Curtea Supremă de Justiţie a menţinut în vigoare decizia primei instanţe şi a respins recursul companiei.

EXPLICAŢII FĂRĂ EFECT

Cristina Harea, care a condus mulţi ani reprezentanţa fondului WNISEF în Moldova (fondul care deţine pachetul majoritar la Glass Container Prim), susţine că investitorii şi managementul companiei s-au adresat la diferite structuri guvernamentale, informându-le despre aceste pretenţii, care pun în pericol activitatea întreprinderii.
„În discuţii şi în scrisori explicative, poziţia noastră este înţeleasă şi susţinută - şi de Ministerul Economiei, şi de Ministerul Agriculturii, şi de Fisc, şi chiar de către Ministerul Finanţelor, dar pretenţiile au fost menţinute. Cu regret, în litigiu nu au fost atrase structurile cheie – Serviciul Vamal (care a eliberat permisiunea pentru scutirea de TVA) şi Ministerul Finanţelor (instituţia responsabilă de standardele contabile şi în a cărei subordine se află autorităţile vamale). Anume expertiza acestor instituţii ar fi putut clarifica nuanţele dificile ale acestui caz şi ar fi ajutat, într-un final, judecătorii să aprobe o decizie echitabilă, ţinând cont de toate aspectele juridice, fiscale, contabile şi economice“, a precizat Cristina Harea.
„Nu ne-am grăbit să facem public acest proces, deoarece nu am vrut să stricăm reputaţia Vămii, să ne certăm cu ea, or, uzina lucrează zilnic cu Serviciul Vamal. Mai mult, toate autorităţile ne-au asigurat că sunt dispuse să clarifice această situaţie complicată, au vorbit despre importanţa investitorilor străini pentru ţară. Până la urmă, a rezultat că lipsa informaţiei publice despre acest proces ne-a făcut mai rău“, a mai adăugat Cristina Harea.

SE VOR ADRESA LA CEDO

Alina Şargu, purtătorul de cuvânt al Serviciului Vamal, spune că poziţia instituţiei coincide cu cea a Biroului Vamal Chişinău şi, respectiv, nu are ce adăuga la acest subiect.
Actualmente, dosarul se află la revizuire în Curtea Supremă de Justiţie. Este, practic, ultima şansă ca acest caz să fie soluţionat în interiorul ţării în favoarea companiei sau să fie reîntors în prima instanţă pentru a încerca din nou o examinare minuţioasă sub toate aspectele, cu implicarea tuturor părţilor. Investitorii nu ascund faptul că
s-ar putea adresa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) sau la Centrul Internaţional de Reglementare a Litigiilor Investiţionale de pe lângă Banca Mondială (ICSID), dacă nu li se face dreptate.
Experţii susţin că de vină sunt interpretările legislaţiei pe care le fac unele autorităţi şi care în final duc la apariţia unor astfel de litigii. În consecinţă, acestea ajung a fi un exemplu negativ pentru alţi investitori.

CEL MAI MARE PRODUCĂTOR DE BUTELII

Grupul de companii Glass Container, din care fac parte Glass Container Company si Glass Container Prim, este la ora actuală unul dintre cei mai mari producători de articole din sticlă din Moldova şi din regiune. Capacităţile anuale de producere sunt de 225 de milioane de butelii. Întreprinderea este dotată cu cel mai modern echipament tehnic. Anul trecut vânzările au fost de circa 500 de milioane de lei, iar aproape 65% din producţie a fost exportată. Doar impozitele şi contribuţiile sociale la buget au fost de peste 32 de milioane de lei, iar TVA la import - de circa 34 de milioane de lei. Acţionar important al grupului este fondul american de investiţii Western NIS Enterprise Fund.