Banca Naţională a pus leul la slăbit. Experţii susţin că efectele unei astfel de politici ar putea fi dezastruoase pentru Republica Moldova

În ultimele luni leul moldovenesc s-a depreciat foarte mult faţă de principalele valute FOTO Tudor Iovu

De la începutul anului, moneda naţională s-a depreciat cu circa 8,6% faţă de dolar şi cu 11,3% faţă de euro. Experţii critică intervenţiile BNM pe piaţa valutară, care au dus la o cădere atât de puternică a leului, şi susţin că acestea ar putea avea efecte dezastruoase pentru ţară

În ultimele două luni, cursul leului bate record după record la capitolul depreciere. De la începutul anului, moneda naţională a pierdut 8,6% din cotaţia faţă de dolarul american şi peste 11,3% faţă de moneda europeană, iar în ultima săptămână a mai slăbit cu peste 1%.

Efectele deprecierii se fac deja simţite. Costul mai multor mărfuri de import, de la produse alimentare la electrocasnice, cosmetice şi detergenţi, a crescut în ultimele zile cu 7-10%. De exemplu, cel mai mare operator de retail din ţară a majorat săptămâna trecută preţurile în medie cu 10%. La fel au procedat şi majoritatea reţelelor de supermarketuri din Republica Moldova. În condiţiile în care peste 60% din marfa comercializată în ţară este de import, efectele vor fi resimţite de toţi.

Medicamente mai scumpe

De ieri, produsele farmaceutice s-au scumpit cu 5-8%, după ce vineri Ministerul Sănătăţii a emis un ordin de modificare a preţurilor la medicamente. Modificarea constă, de fapt, în scumpirea cu până la 10%, ca urmare a deprecierei valutei naţionale în raport cu principalele monede. Scumpirile nu se vor opri aici. Şi asta pentru că la stabilirea preţurilor noi - care sunt cu 5-8% mai mari decât cele vechi - s-a luat în calcul un curs de schimb de 12,76 lei pentru un dolar şi de 16,97 lei pentru un euro.
Leul moldovenesc s-a mai depreciat însă cu 3-5%. Altfel spus, până la finele anului preţurile ar putea să mai crească.

„Toate grupele de pacienţi vor fi afectate de majorarea preţurilor la medicamente. Cei mai vulnerabili sunt bolnavii cardiaci, cei cu maladii respiratorii, precum şi oamenii care se tratează contra bolilor gastrice“, a comentat Rita Seicaş, coordonator de programe la Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate.  

Urmează curentul şi benzina

La rând stau resursele energetice. Astfel, tarifele la energia electrică urmau să fie modificate încă în luna aprilie şi să crească cu până la 14%. Tergiversarea modificărilor şi deprecierea semnificativă a leului ar putea impune o majorare cu circa 20% a tarifelor la curentul electric.

Victor Parlicov, directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), spune că furnizorii de curent electric urmează să-şi actualizeze cererile, mai ales că a intrat în vigoare şi o nouă metodologie de calculare a tarifelor. „Nu putem spune cu cât ar putea fi ajustat preţul energiei, dar o eventuală scumpire ar putea avea loc doar după discuţii publice“, a precizat Parlicov.

Continuarea deprecierii leului sau chiar menţinerea acestuia la o cotaţie apropiată de nivelul de 13 lei pentru un dolar ar putea avea ca efect şi scumpirea produselor petroliere şi a gazului natural.

BNM joacă periculos

În condiţiile în care volumul remitenţelor este în creştere (în opt luni în ţară a intrat peste un miliard de dolari de la moldovenii aflaţi la muncă peste hotare), această depreciere provoacă mai multe semne de întrebare. Dealerii valutari susţin că BNM ar fi admis cu bună ştiinţă slăbirea leului, cumpărând valută la un preţ exagerat. Doar în luna august Banca Naţională a procurat peste 250 de milioane de dolari, iar în septembrie a continuat aceeaşi politică.

Chiar dacă Dorin Drăguţanu, guvernatorul BNM, a anunţat că instituţia nu mai intervine prin procurări de valută pe piaţă, experţii afirmă că ar putea fi târziu.
Sveatoslav Mihalache, expert la Financial Brains, susţine că politica dusă de BNM este una riscantă şi chiar periculoasă.

„BNM trebuia să înceteze achiziţiile de valută încă o lună în urmă, imediat după ce Rusia a anunţat despre introducerea embargoului la vinul moldovenesc. Chiar dacă se atestă o creştere economică, situaţia este destul de gravă. Autorităţile se joacă cu focul şi o eventuală panică pe piaţă ar putea avea efecte dezastruoase, iar rezervele valutare acumulate în ultimele luni ar putea fi pierdute într-o clipă“, a declarat Sveatoslav Mihalache.

Expertul prognozează că în următoarea lună moneda europeană se va afla în coridorul de 1,32-1,37 dolari. Pe piaţa internă, dolarul ar putea urca până la 13,2-13,4 lei, iar euro ar putea trece de nivelul de 18 lei.
Economistul Roman Chircă presupune că tendinţa de depreciere a leului se va menţine încă cel puţin jumătate de an. În opinia lui, BNM a practicat în ultimele luni o „activitate inedită de stimulare a inflaţiei“, în condiţiile în care nu avem deflaţie.

„O astfel de depreciere a leului putea avea loc din cauza unor motive obiective: scăderea dramatică a exporturilor, reducerea remitenţelor şi necesitatea efectuării unor plăţi externe foarte mari. Niciunul dintre aceste motive n-au fost atestate pe piaţă“, spune economistul Roman Chircă.

Guvernul nu vede niciun risc

Reprezentanţii Guvernului nu percep însă deprecierea leului drept un pericol, dimpotrivă – susţin că o astfel de evoluţie ar avea multe efecte pozitive. Şi asta deoarece leul slab stimulează exporturile şi scumpeşte importurile, iar în consecinţă la bugetul de stat vin mai mulţi bani.
„În Republica Moldova exportatorii au suferit vreme îndelungată din cauza leului excesiv de «tare» în raport cu dolarul american şi moneda europeană“, opinează vicepremierul Valeriu Lazăr.

Oficialul s-a arătat sigur de faptul că nu vor fi probleme.
„E de competenţa BNM să decidă cum intervine pe piaţă şi nu cred că e necesar să ne amestecăm în politica promovată de Banca Naţională“, a adăugat ministrul Economiei şi Comerţului.

„BNM trebuia să înceteze achiziţiile de valută imediat ce Rusia a anunţat introducerea embargoului la vin.“ Sveatoslav Mihalache, Expert financiar