Avem bani, dar nu ştim ce să facem cu ei. Republica Moldova a pierdut peste un miliard de lei

Expresia „Republica Moldova nu are bani!” este falsă. Republica Moldova are bani, iar foarte mulţi parvin din surse externe, doar că nu sunt gestionaţi eficient. La această concluzie au ajuns economiştii „Expert-Grup” în urma unei sinteze a hotărârilor Curţii de Conturi din primul semestru al anului 2014.

Din cauza erorilor de planificare a banilor veniţi din granturi şi împrumuturi străine, Republica Moldova a pierdut peste un miliard de lei. Aceşti bani ar fi intrat în ţară în cadrul a 29 de împrumuturi. Numai în anul 2013 ţara noastră a ratat granturi în valoare de aproape 59 milioane de lei contractaţi de la Banca Mondială. De asemenea, s-a atestat extinderea perioadei de valorificare pentru unele împrumuturi, în aceste condiţii fiind majorată rata dobânzii la aceste împrumuturi, condiţionând costuri suplimentare bugetului.

Avem bani, dar nu şi minte

„Fraza că Republica Moldova nu are bani e falsă şi, cu părere de rău, în continuare, se pune accent pe acest lucru. Noi tot aşteptăm ca cineva să ne mai dea bani, dar când este vorba de lucruri elementare pe care le-am putea face cu mai puţine resurse, aici lucrurile stau mai prost. Republica Moldova are bani, doar că nu ştie cum să-i gestioneze”, a declarat expertul Dumitru Budianschi într-o conferinţă de presă.

Potrivit datelor Curţii de Conturi, un exemplu în acest sens este proiectul „Agricultura competitivă”, care constituie 27,4 milioane de dolari SUA (bani veniţi din surse externe), unde au fost restituite creditorilor externi mijloace neutilizate în valoare totală de 265,9 mii dolari (inclusiv din contul împrumuturilor acordate - 249,4 mii dolari - şi din contul unui grant - 16,5 mii dolari - n.r.).

„Noi înregistrăm tergiversarea debursărilor şi, în consencinţă, nu putem beneficia de banii care ne sunt puşi la dispoziţie. Ca şi în anii precedenţi, nevalorificarea în termen a resurselor împrumuturilor externe este condiţionată de mai multe lucruri: tergiversarea procedurilor de implementare, neîndeplinirea unor condiţii contractuale, precum şi de neutilizarea tuturor instrumentelor financiare stabilite în acordurile de finanţare. Ca urmare, sunt atestate cazuri de anulare de către creditorii externi a unor părţi din împrumuturile externe contractate. Astfel, noi înregistrăm penalităţi pentru că nu am utilizat aceşti bani la timp. De exemplu, jumătate de milion de dolari nu au fost utilizaţi din două proiecte ale Ministerului Agriculturii”, a specificat experta Tatiana Savva.

Beneficiari necunoscuţi

Probleme majore există şi în implementarea mecanismului de restituire a bunurilor şi achitare a compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice, care necesită soluţionare stringentă. Astfel, în perioada 2008-2013 suportul financiar alocat din bugetul de stat persoanelor supuse represiunilor politice a constituit 145 milioane lei pentru beneficiari.

„Nu există o bază de date în care să se arate foarte clar cine a beneficiat de ajutor şi la ce etapă, ca ulterior să nu se comită încălcări. Constatările expuse în raportul de audit relevă că instrumentele implementate şi utilizate de autorităţile abilitate la stabilirea şi achitarea compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice nu asigură aplicarea legilor în vigoare, generează situaţii de cheltuire ineficientă a banilor publici, dar şi pot servi în unele situaţii ca instrument de corupere a funcţionarilor publici. Noi ar trebui să cunoaştem pentru ce s-au dat şi cui s-au dat. Suma nu este mică, dar se creează o senzaţie că aceşti oameni sunt nedreptăţiţi”, a opinat Savva. 

Bugetar cu salariu de peste 20 de mii de lei

Experţii au atras o atenţie deosebită şi asupra raportului auditului conformităţii administrării fondurilor publice în cadrul întreprinderilor municipale pe anul 2013. Potrivit acestui raport, din 259 întreprinderi municipale (ÎM), 54 nu funcţionează, iar altele 10 practic nu şi-au desfăşurat activităţile statutare, redirecţionând resursele alocate de administraţia locală la fondarea unor societăţi pe acţiuni.

„Avem ÎM care de fapt sunt cluburi de fotbal, saloane de frumuseţe şi instituţii medicale private, pentru întreţinerea cărora au fost alocaţi bani din bugetele autorităţilor publice locale, ceea ce comportă un înalt risc de înstrăinare. Totodată, au fost depistate iregularităţi când din bugetele autorităţilor publice locale s-au plătit salarii mari nefondate, suma ridicându-se la patru milioane lei anual. Dintre aceştia, peste trei milioane anual sunt sporuri nefondate. Au fost depistate cazuri când salariul unor contabili din ÎM, care dădeau faliment, depăşea 20 000 lei, iar aceşti bani se plăteau în baza unor clauze aferente contractelor individuale de muncă”, a explicat Tatiana Savva.

În prima jumătate a anului 2014, Curtea de Conturi a publicat 27 de rapoarte. Trei dintre acestea au fost audituri de performanţă, patru - audituri tematice, iar restul fiind audituri de conformitate privind auditul bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale şi centrale.