Anchetă întârziată în cazul spălării de bani prin Banca de Economii

Administraţia băncii spune că a anunţat la timp despre tranzacţiile suspecte. FOTO Dumitru Goncear

Autorităţile susţin că s-au apucat să investigheze cazurile de spălare de bani prin conturile de la Banca de Economii a două firme moldoveneşti abia în decembrie din cauza că păgubiţii din Rusia nu s-au plâns.

 Au trecut mai mult de cinci ani de când prin conturile firmelor Bunicon-Impex şi Elenast-Com, deschise la Banca de Economii, au fost transferate din Rusia în zone offshore 52 de milioane de dolari, provenite din scheme criminale de fraudare a statului rus. Ancheta penală pe acest caz declarat drept operaţiune de spălare de bani a fost demarată abia la finele anului trecut.

BEM afirmă că a informat la timp CNA

Administraţia BEM susţine că informaţia despre transferurile de bani a fost adusă imediat la cunoştinţă  autorităţilor. „Banca de Economii a prezentat informaţia în conformitate cu Legea nr. 190-XVI, din 26.07.2007, cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului“, se precizează într-un răspuns oficial venit la redacţia „Adevărul“ de la instituţie.

BEM nu a precizat cui anume i-a fost prezentată  informaţia, dar, potrivit legii respective, „băncile sunt obligate să informeze imediat Centrul Naţional Anticorupţie despre orice activitate sau tranzacţie suspectă, în curs de pregătire, de realizare sau deja realizată, iar datele privind tranzacţia suspectă sunt reflectate într-un formular special, care se remite CCCEC (actualul CNA) în cel mult 24 de ore“.

Argumentele lui Chetraru 

Viorel Chetraru, directorul Centrului Anticorupţie, afirmă că o anchetă pe acest caz nu putea fi pornită fără a fi stabilită provenienţa banilor şi fără a avea o parte vătămată. „Banca a prestat un serviciu, iar acest transfer de bani abia recent a fost calificat drept spălare de bani. Ancheta pe acest caz este însă dificilă, deoarece partea vătămată se află în Rusia, iar beneficiarii - în Cipru şi alte ţări. Acum, când şi în Rusia autorităţile anchetează acest caz şi există o deschidere pentru colaborare, sperăm că investigaţiile se vor mişca mai rapid“, ne-a declarat şeful de la CNA.

Chetraru a menţionat şi faptul că în legislaţie există mai multe goluri ce nu permit blocarea unor asemenea operaţiuni. „Avem multe situaţii când chiar instituţiile de stat fac tranzacţii cu firme înregistrate în zone offshore, operaţiuni ce pot fi calificate drept suspecte. Consider că autorităţile ar trebui să adopte reglementări mai clare în acest domeniu“, a adăugat directorul CNA.

Boschetarul lituanian, implicat în exporturi de energie electrică 

Ancheta din alte ţări a demonstrat că în schemele criminale prin care au fost deturnate 5,4 miliarde de ruble din bugetul Rusiei în aşa-numitul „caz Magniţki“ mai sunt implicate şi alte firme cu legături în Moldova. Una dintre acestea, Starwell International Ltd, firmă ce apărea ca proprietar al Eastern Europe Energy Ltd, din Londra, care în 2007 a devenit intermediarul livrărilor de curent electric de la Centrala de la Cuciurgan în România.

Managementul Eastern Europe Energy era asigurat de o  altă firmă offshore - Fynel Limited din Cipru, unde, o perioadă de timp, în calitate de director a figurat un boschetar din Lituania. Aceeaşi companie a fost folosită în vânzări de armament din Ucraina în Africa, în operaţiuni de spălare a sute de milioane de dolari ai mafiei postsovietice prin băncile din ţările baltice etc.