Zborul MH17, o discordie tragică între ONU şi Rusia

Avionul de pasageri Boeing 777 prăbuşit în estul Ucrainei în regiunea Donetk pe 17 iulie 2014

Crearea unui tribunal internaţional pentru investigarea zborului MH17 operat de un Boeing 777 vara trecută peste regiunea Doneţk în Ucraina ar fi un proces mai mult teatral, spectaculos şi politizat, şi nu un mijloc de a stabili adevărul, se apreciază într-o analiză TASS.

Un avion de pasageri Boeing 777 ce a plecat din Amsterdam, Olanda, către Kuala Lumpur în Malaysia, s-a prăbuşit în estul Ucrainei în regiunea Donetk pe 17 iulie 2014. Accidentul s-a soldat cu uciderea tuturor celor 283 de pasageri şi a celor 15 membri ai  echipajul, cetăţenii din zece ţări diferite. Cea mai mare suspiciune exprimată în prezent este că avionul a fost doborât de o rachetă sol-aer. Autorităţile de la Kiev şi miliţiile din Doneţk s-au acuzat reciproc pentru tragicul eveniment.

Tribunalul internaţional

Consiliul de Securitate al ONU a supus la vot pe 29 iulie un proiect de rezoluţie privind crearea unui tribunal internaţional pentru a investiga dezastrul MH17. Rusia a blocat documentul privind înfiinţarea tribunalului care să judece vinovaţii de prăbuşirea avionului MH17. Iniţial, proiectul avea sprijinul Olandei, Ucrainei, Australiei şi Belgiei. Acest document de aproximativ două pagini califica incidentul drept o ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale şi avea în vedere crearea unui tribunal internaţional pentru urmărirea penală a celor responsabili pentru acţiunile criminale care au dus la pierderea pasagerilor şi a echipajului.

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a declarat pe 16 iulie că ideea de a înfiinţa un tribunal internaţional înainte de finalizarea investigaţiei oficiale este o iniţiativă prematură. Amintim că Putin a declarat după tragicul eveniment că Ucraina poartă responsabilitatea pentru cele întâmplate. Reprezentantul ONU al Rusiei, Vitali Ciurkin, anunţase la rândul său înainte de 29 iulie  că Rusia va vota cu siguranţă împotriva proiectului ONU şi că se va folosi de dreptul său de veto, dacă este nevoie. Anterior, Rusia a prezentat un proiect de rezoluţie alternativă în sprijinul anchetei internaţionale.

Moscova criticată pentru folosirea dreptului de veto

Liderii ai mai multor ţări au criticat Rusia pentru că s-a folosit de dreptul de veto. „Regretăm foarte mult că Consiliul de Securitate al ONU nu a confirmat aşteptările legate de investigarea acestui dezastru teribil”, a subliniat Liou Tiong Lai, ministrul Transporturilor din Malaezia. Acesta a precizat ca Malaezia a fost profund dezamăgită de rezultatul votului, dar a amintit că Malaezia nu se va opri aici cu investigaţiile.

Un mesaj similar a venit şi din partea fostului preşedinte ucrainean Petro Poroşenko, care a dat asigurări că Ucraina va continua investigaţiile în ciuda atitudinilor Rusiei. „Cei responsabili trebuie să fie pedepsiţi. Este datoria noastră faţă de morţi şi familiile lor” a scris Poroşenko pe pagina sa de Facebook. La rândul său, ambasadorul SUA la ONU, Samantha Power a catalogat decizia Rusiei ca fiind tragică „ Credem cu tărie că autorii acestei crime atroce nu vor rămâne anonimi şi nepedepsiti. Rusia i-a încurajat pe separatişti, care nu au permis experţilor internaţionali să investigheze accidentul”, a declarat ambasadorul american. În opinia sa, Moscova încearcă să eludeze justiţia. Rusia a fost singura ţară care a votat împotriva rezoluţiei privind înfiinţarea unui tribunal internaţional care sa judece vinovaţii accidentului de avion. Comentând cu privire la decizia Moscovei, Vitali Ciurkin s-a concentrat pe tema acuzării Kievului, continuând declaraţiile lui Vladimir Putin, exprimate în urmă cu aproximativ un an, referitoare la vinovaţii accidentului.

Rusia vrea mai mult

Experţii contactaţi de TASS sunt de altă părere în ceea ce priveşte înfiinţarea unui tribunal internaţional care să investigheze tragicul eveniment. Pavel Zolotariov, directorul adjunct al Institutului de Studii din SUA şi Canada din cadrul Academiei de Ştiinţe a Rusiei, consideră că crearea unui astfel de tribunal ar fi rezonabilă numai dacă alături de investigarea accidentului MH17 s-ar aborda, de asemenea, problema de a expune şi de a urmări penal pe cei responsabili pentru doborârea unui avion de pasageri iranian de către Statele Unite. „Mult mai important decât crearea unui tribunal ONU ar fi o anchetă imparţială şi transparentă a cauzelor care au dus la accident. În caz contrar, se dovedeşte că Consiliul de Securitate al ONU intenţionează să pună carul înaintea boilor. Acest lucru nu este logic. Pe fondul războiului informaţional purtat de Statele Unite împreună cu ţările occidentale şi Ucraina, a fost subliniat înainte faptul că Rusia este vinovată. Ucraina, stat în al cărui teritoriu avionul s-a prăbuşit este interesată să discrediteze cât mai mult Rusia pentru a îndepărta acuzaţiile cât mai mult de Kiev. Ancheta se desfăşoară într-un mod foarte secretos. Ucraina refuză să furnizeze documentaţia necesară. Acest lucru explică de ce este împotriva adoptării unei rezoluţii pentru a crea un tribunal”, a explicat Zolotariov.

Proiectul ONU, lipsit de fundament

Lector la departamentul de teorie politică a Institutului de Stat din Moscova de Relaţii Internaţionale (MGIMO), Kirill Koktiş, crede că dezastrul MH17, deşi tragic, nu este o ameninţare la adresa păcii internaţionale. „Proiectul de rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU care califică accidentul drept o ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale este lipsit de orice fundament. Practica tribunalelor internaţionale, inclusiv practica Tribunalului Internaţional pentru fosta Iugoslavie de la Haga, a demonstrate o ineficienţă extremă şi un grad ridicat de politizare. Tribunalul de la Haga s-a transformat într-un instrument pentru a persecuta fosta conducere a Iugoslaviei. Reputaţia tribunalului este îndoielnică şi verdicte sale sunt nefondate. Rusia este foarte sceptică cu privire la ideea unui alt tribunal internaţional. De asemenea, este foarte greşit să se compare numărul de pasageri ucişi în dezastru MH17 cu civilii care au murit în mâinile armatei ucrainene în sud-estul ţării. Cu toate acestea, ar fi destul de relevant să se atragă atenţia Consiliului de Securitate al ONU asupra necesităţii expunerii şi pedepsirii criminalilor de război din Ucraina, alături de o anchetă imparţială a accidentului”, a mai precizat Koktish.