Soluţiile crizei din sistemul bancar: recapitalizarea BEM sau falimentul băncii

Tranzacţiile de la Banca de Economii au avut loc pe timpul când Consiliul de Administraţie era condus de omul de afaceri Ilan Shor. FOTO Adevărul

Creditele de la Banca de Economii au fost cedate unei firme off-shore despre care nu există nicio informaţie. Oamenii au dreptul la informare când este vorba despre utlizarea banului public şi funcţionarea unei bănci care aparţine statului. Având în vedere acţiunile netransparente şi nesustenabile ale băncii, precum şi secretul pe care politicienii îl întreţin în jurul activităţii BEM, cresc bănuielile unui furt în toată regula.

Situaţia dificilă de la BEM, precum şi secretizarea informaţiilor cu privire la creditare a fost analizată de Petrisor Gabriel Peiu, expert economic în cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN). El a subliniat că cele două demisii ale viceguvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei Ema Tabârţă şi preşedintelui Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Artur Gherman, nu rezolvă mare lucru. „Situaţia economică nu se schimbă atâta timp cât nu există o transparenţă clară. În principiu, toţi cei care au participat la administrare sunt vinovaţi”, a precizat expertul.

Furt în toată regula

În spaţiul public a ajuns raportul comisiei parlamentare de anchetă, dezbătut în secret marţi seara de parlamentari. Acesta scoate în evidenţă managementul defectuos şi incompetent de la BEM, Banca Socială şi Unibank. Conducerea băncilor s-ar fi implicat în tranzacţii interbancare dubioase cu încălcarea legii. Documentul confirmă plasarea în lunile octombrie-noiembrie 2014 a circa 21,2 miliarde de lei la patru bănci, printre care trei instituţii bancare din Federaţia Rusă: Alef-Bank, Interprombank şi Gazprombank.

Soluţiile lui Peiu

Expertul economic a subliniat că aceşti bani practic au dispărut, catalogând această acţiune ca fiind un furt în toată regula care nu mai are nevoie de exprimări ocolitoare. Acesta a atenţionat că Banca de Economii are nevoie de o schimbare, de preluarea la datoria publică a activelor toxice de acolo. „Practic, Banca Naţională cumpără activele toxice la preţul real, adică infuzează pe măsură ce aceste active devin scadente. Aceasta este una dintre soluţiile identificate de membrii comisiei în mai multe rapoarte. Avem un raport al comisiei oficiale, un raport făcut de PL şi unul făcut de PSRM. În principiu, sunt două soluţii: una este recapitalizarea şi acoperirea găurilor cu bani publici, iar cealaltă soluţie este intrarea în insolvenţă, practic falimentul băncii”, a explicat Peiu.

Secretul dăunează

Raportul comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia financiar-bancară a fost audiat de Parlament în şedinţă închisă. Peiu a precizat că astfel de practici nu ajută deloc la bunul mers al unei societăţi. „Până la urmă, ceea ce prevelează, ca şi în alte state occidentale, este interesul public. Dreptul publicului de a şti cât mai multe amănunte despre afacerile care includ folosirea banului public. Fiind o bancă de stat, informaţia de acolo este clar de interes public şi acest aspect primează în faţa secretului”, a concluzionat expertul economic FUMN.

După şedinţa Parlamentului, care s-a desfăşurat cu uşile închise şi a durat mai mult de opt ore, liderii fracţiunilor parlamentare a PLDM şi PD au precizat că demisiile vor continua.