Revoluţie în cinematografie: Acces la fonduri şi subtitrare în română

Noua lege a cinematografiei le oferă acces producătorilor privaţi la fondurile de stat, aduce limba română pe marile ecrane şi instituie un mecanism de control a distribuţiei filmelor, pentru a combate pirateria.

Parlamentul a adoptat ieri, în lectură finală, o nouă lege a cinematografiei. Elaborat încă în 2010 de un grup de cineaşti, proiectul a fost promovat în Parlament de către deputaţii Chiril Lucinschi şi Ghenadie Ciobanu, care fac parte din Comisia cultură şi mass-media. În nota informativă, autorii iniţiativei legislative notează că aceasta vine să substituie o lege depăşită de timp, să revoluţioneze sistemul de finanţare a producţiei de film, să lichideze evaziunea fiscală şi pirateria din domeniu.

Astfel, dacă vechea lege era bazată pe comanda de stat, actuala prevede doar o finanţare parţială din buget. Cu alte cuvinte, până acum Ministerul Culturii putea comanda un film doar studioului de stat Moldova-Film şi îl plătea integral, indiferent de calitatea acestuia şi chiar dacă nu avea posibilităţi pentru a-l promova. De acum încolo, statul va acoperi cel mult 50% din devizul de cheltuieli, cu condiţia ca realizatorul proiectului să-şi asume cealaltă parte. Pentru coproducţiile internaţionale, sprijinul financiar de stat nu va depăşi 20% din cota părţii moldoveneşti.

Oricine poate aplica pentru finanţare

„Cheltuind banii proprii, producătorul va fi interesat să-şi recupereze investiţia şi va promova acest film, ceea ce este, de fapt, şi în interesul statului. Producătorii, care pot avea orice formă de proprietate, vor putea să aplice pentru această susţinere din partea statului“, explică Sergiu Prodan, preşedintele Uniunii Cineaştilor din Moldova şi unul dintre autorii proiectului.

Peliculele finanţate de stat vor fi selectate prin concurs de către Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), autoritatea principală în acest domeniu, ce urmează să fie instituită în următoarele luni. De asemenea, vor fi susţinute financiar festivalurile de film organizate în Moldova şi participarea cineaştilor moldoveni la cele internaţionale. În cadrul CNC va funcţiona Arhiva naţională de filme, menită să conserveze, să restaureze şi să valorifice patrimoniul cinematografiei naţionale, precum şi Registrul Cinematografic, care va ţine evidenţa persoanelor fizice şi juridice care activează în acest domeniu, va elibera vize de exploatare pentru filmele distribuite în cinematografe şi timbre pentru vânzarea copiilor operelor cinematografice pe orice suport, va certifica sălile şi instalaţiile de proiectare a filmelor.

Gata cu filmele în limba rusă 

Legea prevede clar că în cinematografele din ţară filmele vor fi proiectate păstrând coloana sonoră originală, cu asigurarea traducerii în română, prin subtitrare cu sonorizarea în căşti şi posibilitatea selectării limbii. Pentru desenele animate sau filmele pentru slab văzători, se va utiliza exclusiv sonorizarea sau dublarea în română.

Producătorul Dumitru Marian, care, la fel, a lucrat la proiect, spune că Moldova ar urma să treacă din spaţiul de distribuţie al CSI în cel al României, ceea ce ne-ar scuti de costurile pentru traducere. Totodată, activitatea de exploatare a filmelor, adică de rulare în cinematografe, urmează să fie separată de cea de distribuţie. Deocamdată, însă, nu avem distribuitori înregistraţi (titulari ai drepturilor de comercializare pe un anumit teritoriu, într-o anumită perioadă), aşa cum nici profesia de producător nu există încă în nomenclatorul meseriilor.

Când vedem primele schimbări

De asemenea, potrivit lui Dumitru Marian, Moldova va  putea asimila fonduri europene dedicate cinematografiei, ceea ce până acum era imposibil în lipsa unei instituţii care ar fi putut solicita granturi. „Cel puţin într-un an, se vor vedea primele rezultate. În paralel, va fi instituit un parteneriat cu CNC din România şi vor avea loc vizite de documentare“, susţine el.

„Legea nu este un garant că cinematografia va fi relansată. Cinematografia poate fi relansată doar de  producători, care lipsesc cu desăvârşire la noi acum. Sunt doar nişte tineri amatori, care, pe cont propriu şi din entuziasm, fac această muncă, dar totuşi este vorba de un domeniu al economiei, o temă de business. Trebuie să dăm din coate, să convingem, să cucerim, să ocupăm un loc sub soare. Nimeni nu va veni să ne dea de-a gata: poftim legea, poftim banii, poftim creaţi. Totul depinde de noi. Legea este doar un schelet, care ne permite să construim consistenţa cinematografiei moldoveneşti la zi“, conchide Sergiu Prodan.