Procuratura rămâne sub influenţă politică. Reformarea justiţiei frânează

Procuratura Generală, cea mai nereformată instituţie FOTO: Alexandru Tarlev

Procuratura Generală rămâne în continuare sub influenţa politicului, iar dacă reforma în justiţie va frâna, atunci UE îşi rezervă dreptul de a reduce din finanţare. Reprezentanţii Uniunii Europene au declarat la Chişinău, în cadrul unei şedinţe a Comitetului de coordonare a proiectului privind Susţinerea coordonării reformei în sectorul justiţiei, că autorităţile sunt direct responsabile de rezultatele reformei.

Doar o universitate din 17, care au facultăţi de Drept, a picat testul la calitatea predării disciplinelor juridice, arată un raport de monitorizare al acestor instituţii, realizat de către o agenţie din România. Cu toate acestea, unii oficiali europeni consideră acest rezultat drept unul ambiguu. Potrivit lor, strategia de reformare a sectorului justiţiei din Republica Moldova a fost dezvoltată într-un asemenea mod ca acest sector să fie aprovizionat în viitor cu buni specialişti.

Reformarea învăţământului juridic este una dintre precondiţiile impuse de Uniunea Europeană. Astfel, la finalul implementării strategiei de reformare, care este preconizat pentru anul 2016, universităţile trebuie să formeze specialişti care să răspundă cerinţelor sectorului. „Noi trebuie să avem un nivel înalt al educaţiei pentru a avea succes. Există anumite prevederi prin care statul se poate implica în modul de formare a specialiştilor din sectorul justiţiei”, declară Eric Svanidze, managerul de proiect privind Susţinerea coordonării reformei în sectorul justiţiei.

Învăţământul juridic, revizuit după standarde europene

În cadrul unei şedinţe a Comitetului de coordonare a proiectului, Nadejda Grişco, funcţionară în cadrul Ministerului Educaţiei, s-a arătat indignată de afirmaţiile lui Eric Svanidze, precum că rezultatele acestei monitorizări sunt ambigue. „Rezultatele finale cu privire la monitorizarea celor 17 universităţi vor fi disponibile în luna martie curent. Universităţile au primit rapoartele preliminare de la agenţie şi sunt în drept să facă comentarii pe marginea acestora. Atunci se va vedea care unviersitate este acreditată şi care nu este acreditată”. După aceste evaluări, curriculumul programelor de instruire în domeniul juridic va fi revizuit conform standardelor europene.

Dacă universităţile nu vor fi de acord cu nota obţinută, acestea vor putea contesta rezultatele.

Ministerul Educaţiei a contractat şi o agenţie de evaluare din Estonia care va examina 25 de programe de master din domeniul justiţiei ale 12 universităţi selectate.

Reforma procuraturii, dezamagirea cea mare

În cazul în care reforma în domeniul justiţiei va frâna, UE îşi rezervă dreptul de a reduce finanţarea acesteia. Potrivit ambasadorului UE la Chişinău, succesul reformei în domeniul justiţiei se va vedea atunci când cetăţeanul va şti că are acces la justiţie echitabilă atunci când merge în instanţă. „Când un investitor vine în într-un stat, acesta nu va lua în calcul forţa de muncă ieftină, ci accesul la o justiţie echitabilă”, a declarat Pirkka Tapiola.

Cea mai mare dezamăgire pentru diplomat o constituie reforma Procuraturii. Această instituţie rămâne în continuare sub influenţa politicului. Şi Eric Svanidze a declarat că cea mai mare lacună în vederea implementării reformei se referă la refomarea Procuraturii. Acesta a subliniat pentru Adevărul Moldova că reducerea finanţării pentru sectorul justiţiei, în cazul în care reformarea acestuia nu se încadreză în limitele de timp, este o condiţie a acordului privind reforma justiţiei. „Republica Moldova are condiţii de îndeplinit pentru fiecare an. Autorităţile moldoveneşti trebuie să îndeplinească aceste cerinţe. Sunt anumite formule după care se calculează reţinerea din finanţare. În anii 2015-2016 reformarea justiţiei va depinde de performanţele autorităţilor”, a declarat Svanidze.

Strategia de reformare a sectorului justiţiei este implementată la acest moment în volum de 66%. Pe segmentul Procuraturii, reformarea nu are loc din cauza lipsei voinţei politice. „Sunt multe prevederi care trebuie adoptate de către Parlament. Specificul acestei reforme se referă la faptul că aceasta trebuie să se producă într-un timp prestabilit, în câţiva ani. Nu este dramatic faptul că anumite prevederi nu sunt realizate, dar am vrea ca lucrurile să decurgă mai repede”, a completat Svanidze.