Moldovenii oferă mai puţină mită din cauza sărăciei

LEGENDĂ: Studiul relevă faptul că moldovenii conştientizează tot mai bine fenomenul corupţiei. FOTO: Arhiva Adevărul

Moldovenii de rând, dar şi oamenii de afaceri au început să ofere mai puţină mită. Motivul, însă, nu constă în conştientizarea faptului că devin astfel părtaşi ai fenomenului corupţiei, ci pentru că au sărăcit dramatic, relevă un studiu sociologic realizat de către Transparency International Moldova şi prezentat la Chişinău în cadrul Conferinţei Naţionale Anticorupţie.

La studiu au participat 1099 de persoane cu vârsta de peste 18 ani şi 513 oameni de afaceri. Cei chestionaţi au primit întrebări în mod separat despre cum percep fenomenul răspândirii corupţiei şi despre experienţe proprii avute în cazuri de corupţie întâlnite pe parcursul acestui an.

Corupţia, tot mai gravă şi mai bine conştientizată

Rezultatele studiului au fost comparate cu rezultatele cercetărilor din anii precedenţi ale Transparency International Moldova. Autorii au constatat că oamenii includ corupţia în topul primelor cinci probleme, alături de tarifele înalte la energie, gaz şi apă, sărăcie, instabilitatea politică şi urmările furtului din sistemul bancar.

Studiul relevă o creştere constantă a nivelului de conştientizare a pericolului corupţiei – circa 75% din reprezentanţii ambelor categorii de respondenţi consideră că fenomenul generează sărăcie. La începutul anilor 2000 însă, moldovenii considerau că, dimpotrivă, trebuie să ne îmbogăţim mai întâi, apoi vom putea scăpa de corupţie.

„Deşi pesimismul este caracteristic culturii naţionale din Moldova, fapt care adesea determină o pondere relativ stabilă de răspunsuri negative în sondaje la cele mai diverse tematici, în 2015, ponderea «pesimiştilor» privind sporirea corupţiei a crescut considerabil - de la 35-40% în diferite perioade din trecut, până la mai mult de jumătate în prezent - fapt care sugerează că acest pesimism ar putea avea la bază experienţa proprie”, a declarat Lilia Caraşciuc, directorul executiv al filialei Transparency International Moldova.

Percepţii asupra corupţiei

Printre cauzele principale ale corupţiei respondenţii au remarcat controlul organelor de drept de către oligarhi, neatragerea la răspundere a persoanelor corupte, mimarea luptei cu fenomenul corupţiei de către guvernanţi şi nereformarea justiţiei.

Cetăţenii de rând consideră că dintre cele trei ramuri ale puterii de stat cea mai coruptă este puterea legislativă, iar oamenii de afaceri au arătat cu degetul spre Justiţie.

Persoanele intervievate consideră că fenomenul corupţiei este mai larg răspândit în poliţie, procuratură, instituţiile medicale, instanţele de judecată şi vamă. Oamenii de afaceri consideră că instituţiile cele mai afectate de corupţie sunt vama, instanţele de judecată, poliţia, procuratura. În comparaţie cu 2014, a crescut ponderea respondenţilor care susţin că se recurge mai des la plăţi neoficiale în instituţiile statului. Ca şi anterior, banii rămân principalul instrument de soluţionare a problemelor în serviciul public, ei fiind urmaţi de relaţii şi cadouri.

Experienţe proprii

Datele studiului mai arată că respondenţii au oferit cel mai mult mită inspecţiilor anti-incendiare (40,1%), inspecţiilor sanitar-epidemiologice (37,2%), inspecţiei ecologice (36,4%), autorităţilor care se ocupă de arenda proprietăţii de stat (36,1%), de înregistrarea transportului şi calificarea conducătorilor auto (35,6%). În acelaşi timp, oamenii de afaceri au plătit pentru a obţine autorizaţii de construcţie (14,9%), în vamă (14%), pentru înregistrarea transportului şi calificarea conducătorilor auto (12,1%).

Potrivit Transparency International Moldova, în anul 2015, mita totală oferită de persoanele fizice a constituit aproximativ 860 milioane de lei, faţă de circa 891 milioane de lei în anul 2014. Valoarea totală a mitelor oferită de oamenii de afaceri s-a cifrat în 2015 la 381 milioane de lei, cu 11 milioane de lei mai puţin decât în anul 2014.

„Facem astfel de estimări de aproape 15 ani şi la început ne-a fost mult mai uşor deoarece cu cât mai multe cazuri de mită ai, cu atât estimarea este mult mai stabilă şi mai corectă. Cu ani în urmă aveam în mod stabil sute de cazuri de mită la un eşantion destul de mic. În acest an, comparativ cu 2014, ţinând cont de rata inflaţiei de circa 13% în această perioadă de timp, suma mitelor a scăzut foarte mult. În principiu, parcă ar trebui să ne bucurăm – scade mita, în special cea uzuală, adică cea din rândul populaţiei obişnuite. Pe de altă parte, noi trebuie să ne dăm foarte bine seama că în ultimul an populaţia a sărăcit dramatic, adică multe persoane n-au plătit «cu părere de rău» nu de aia că au devenit mai conştiente de fenomenul corupţiei, ci deoarece au devenit mult mai sărace”, a subliniat Lilia Caraşciuc.