INTERVIU Ion Jigău: Homo sovieticus domină încă Republica Moldova

În Republica Moldova cel puţin jumătate din populaţie este de tip homo-sovieticus, oameni care doresc întoarcerea în sistemul care controla când ne culcăm, unde, cu cine, ce mâncăm, unde lucrăm, la ce oră venim şi la ce oră plecăm de la lucru.

Aceasta este una din opiniile lui Ion Jigău, matematician, statistician şi sociolog, director al Centrului de Investigaţii Sociologice şi Marketing CBX-AXA. „Societatea noastră este asemenea unui copil mic care nu se poate descurca de sine stătător”, spune Ion Jigău.

Independenţi, dar nu şi în gândire

Ion Jigău face o comparaţie peste timp: Biblia spune că Moise ia purtat pe evreii săi 44 de ani prin pustiu până nu a murit ultimul născut în robie. Având în vedere că demografia unei generaţii este de 30 de ani , trebuie să treacă 2-3 generaţii pentru ca sa se întâmple în Republica Moldova ceea ce a făcut Moise. „Totuşi noi am putea accelera acest proces, nu suntem cu câteva mii de ani în urmă. Însă şi aici există factori care stopează acest proces, avem o puternică influenţă ideologică străina, pe deasupra suntem la hotarul a doua lumi. Aici se face o ruptură civilizaţională, de asta la noi circulă orice idei, mai ales în cazul în care noi suntem un stat liber din punct de vedere economic şi avem un spaţiu informaţional extraordinar de deschis” spune Ion Jigău.

Valorile societăţii dintre Prut şi Nistru

În ceea ce priveşte valorile cetăţenilor Republicii Moldova, Ion Jigău face referire la piramida valorilor lui Maslow, la baza căreia stau necesităţile fiziologice: trebuie să mănânc, să beau, să am unde dormi şi să-mi fie cald, de abia a doua treaptă se găseşte nevoia de securitate şi mai apoi la celelalte de dragoste, afirmare şi autorealizare. „La noi cu părere de rău mai mult de 75% din populaţie încă nu a păşit de scara a doua. Practic această populaţie este încă la nivelul valoric al primei trepte, la fel ca evreii  lui Moise. Noi nu avem valori, oamenii noştri de abia necesităţile de securitate foarte puţin le percep, nevorbind de celelalte. Viaţa la noi ar fi apreciata puţin altfel, şoferii de microbuze ar fi mai responsabili şi nu ar fi călcat copii pe zebră. Acest lucru se datorează faptului ca aceşti oameni încă nu percep necesitatea de securitate , necesităţile sale sunt foarte mărginite. Da, el are internet acasă, el are o mulţime de programe TV - însă ca necesitate omul nostru este la prima treaptă în caz contrar el sar fi gândit nu numai la necesitatea sa dar şi la cea a copilului de pe zebra, fiindcă libertatea unuia se termina acolo unde începe libertatea altuia. Statistica accidentelor din ultima perioadă care au avut loc în Chişinău este o ilustrare a acestui fapt”.

Contradicţia oraş-sat

Ion Jigău apreciază că în mare parte Chişinăul este locuit de descendenţii familiilor de la ţară în maximum a doua generaţie , chişinăueni din trei-patru generaţii sunt extremi de puţini. Capitala în 50-70 de ani şi-a schimbat radical toată populaţia, însă ca mentalitate nu-i mare deosebirea dintre oraş şi sat, problema este că la nivelul necesităţilor omul din oraş şi sat sunt la aceeaşi treaptă însă nu şi la nivelul posibilităţilor.

La ţară sunt posibilităţi mult mai mici, şi există probleme precum cea a locurilor de muncă, închiderea şcolilor din cauza lipsei de copii, sate fără generaţie care să o urmeze pe cea veche. „La ţară este importantă opinia liderului apropiat, a cuiva din sat în care omul are încredere, acesta, ca exemplu, poate fi liderul agrar sau preotul. Pentru unii vocea preotului înseamnă mult, pentru alţii profesorul sau un om mai bătrân care cândva a avut funcţie mare în comunitate” afirmă sociologul.

În satele Republicii Moldova nu prea mai există tradiţii, cele care au fost cândva au dispărut şi altele noi nu am apărut. Iar în ceea ce priveşte politica, în mare măsura locuitorii satelor îşi formează opinia electorală în ultimele doua săptămâni înainte de alegeri, cu cât se apropie ziua x, cu atât oamenii de la ţară încep să se intereseze de campania electorală, cu excepţia a câtorva 3-5 la sută care se interesează tot timpul. Însă masa principală începe să se intereseze în ultimele două săptămâni, practic 1/3 din populaţia noastră se determina în ultima săptămână şi 10-15 la suta chiar in ultimele doua – trei zile.

Factorii care influenţează opinia publică

Ion Jigău îl citează pe actualul ambasador al Republicii Moldova la Paris, Oleg Serebrean, care spunea că în Moldova nu există politică, în Moldova există geopolitică - acea ruptura dintre vest şi est care trece prin Chişinău şi are o mare influenţă. „Avem o mulţime de canale care aduc şi mai multe opinii de cât cele care persistă. Europa cu libertatea ei este prost înţeleasă, vrem în Europa însa nu înţelegem valorile lor. Da, noi suntem după origini europeni însă noi nu suntem europeni după mentalitate, fiindcă noi nu avem responsabilitatea despre care am mai vorbit, noi nu acceptam alte valori, care de altfel sunt verificate de timp. Perioada reformei din evul mediu, revoluţia franceză, toate au făcut ca aceasta parte a lumii să evolueze. Tot ce discutăm noi acum despre libertăţi se conţinea în sloganurile revoluţiei franceze care a fost cu 200 şi ceva de ani în urmă. Din acest motiv în prim plan în alegeri, deşi oamenii sunt nemulţumiţi în viaţa de toate zilele, ei votează pur ideologic deoarece la noi este geopolitică” spune Ion Jigău.

Populaţia Republicii Moldova vrea oameni noi, tineri şi cu experienţă în politică, iar aici apare un paradox: de unde să apară aceşti oameni, alegerile se fac la nivel naţional, iar ei trebuie să fie cunoscuţi la nivel naţional, mai spune Ion Jigău. Cineva care pretinde să ajungă în parlament trebuie să fie cunoscut cel puţin în unele zone cu o pondere mai mare a populaţiei, ca de exemplu să fie ştiut la Bălţi, unde sunt 140.000 de locuitori sau la Chişinău unde locuiesc stabil circa 800.000. Poate şi mai mult paradoxul este ca toţi vor feţe noi, dar feţe noi nu sunt cunoscute şi el oricum votează din ceea ce cunoaşte şi din cei care sunt.

Ion Jigău crede că mulţi dintre cetăţenii Republicii Moldova ar trebui să fie mai responsabili: „Aveau ruşii în secolul XIX un nume colectiv Kozma Prutkov, filosof, acesta avea o zicală: salvarea celor care se îneacă este in mâinile celor care se îneacă. Am pornit de la aceea că noi acuma suntem liberi, nimeni nu ne dictează, nu suntem îmbrăcaţi în uniformă şi nimeni nu ne trimite în Siberia dacă nu suntem de acord cu ceea ce spun primii oameni din stat. Suntem unde suntem, fiecare din noi trebuie să înceteze să mai aştepte că statul le va da ceva. Statul trebuie să aibă grijă de cei sărmani-sărmani, de persoanele care au probleme cu sănătatea, pensionarii şi cei cu bolile cronice iar cei care au mâini, picioare şi cap trebuie să-şi poarte singuri de grijă, mai mult ei trebuie să fie responsabili pentru cine îşi dau votul deoarece acest lucru contează”.

Problema transnistreană

Transnistria creează probleme la nivel de securitate a statului, iar din cauza problemei transnistrene regimul liberalizat de vize a fost obţinut cu dificultate, deoarece trebuia securizată frontiera, care practic este absolut deschisă. „Noi când plecam în Transnistria suntem obligaţi să completăm declaraţii unde plecam şi pentru ce, ei când vin nu fac absolut nimic. Acum ei ne creează nişte probleme de securitate naţională, nu participa la formarea bugetului ţării dar noi suntem obligaţi un bolnav cronic din Transnistria, care este şi cetăţeanul nostru, sa-l luăm în spitalele noastre şi sa-l tratăm”, mai spune Ion Jigău.

Pe de altă parte, conform sondajelor de opinie, cetăţenii Republicii Moldova clasează problema transnistreană undeva pe locul şase-şapte în topul problemelor care ar trebui rezolvate. „Problema transnistreană în opinia cetăţeanului este undeva departe, este altceva că Transnistria este un pripon care ne ţine într-un anumit spaţiu din punct de vedere geopolitic, cu atât mai mult cu cât blocul NATO este perceput ca un bloc agresiv datorită mentalităţii sovietice. Noi avem nişte probleme constituţionale care sunt generate de aceasta problemă, societatea este foarte segmentată inclusiv în ceea ce priveşte atitudinea fată de Transnistria, aici nu putem vorbi despre o atitudine comună” apreciază directorul CBS-AXA.

Ion Jigău crede că societatea din Republica Moldova încă nu a perceput complet ceea ce se întâmplă în Ucraina, în principiu cetăţenii Republicii Moldova susţin acţiunile Rusiei într-un procent de 30% - şi tot atâţia susţin acţiunile Ucrainei. Pe de altă parte mai există încă 30% care îi susţin pe ambii, fie sunt indiferenţi. „Problema noastră este că noi nici într-o problemă nu găsim un consens şi un drum comun pe care să mergem” afirmă sociologul citat.

O mare problemă la Chişinău este nevoia de consens. „Noi votăm geopolitic, dar zi de zi rezolvam şi trăim alte probleme care sunt departe de geopolitică. Ghemul problemelor noastre este atât de încâlcit, încât în mintea şi sufletele oamenilor este un dezastru. Pe deoparte este şi bine ca nu avem o propaganda naţională, dar pe de altă parte noi ar trebui să avem o idee naţională comună, mai mult şi lideri noştri de opinie la anumite nivele ar trebui să aibă un consens în ceea ce priveşte ce facem şi încotro mergem, deoarece sunt probleme pe care noi nu le putem rezolva decât doar în consens. Avem probleme la nivel de tară , avem probleme în justiţie, avem probleme economice şi sociale, unde cel puţin trebuie să avem o viziune clară încotro mergem. Mergem spre stânga - începem să naţionalizăm tot, să-i punem pe toţi organizat la muncă? Mergem pe dreapta, unde îi lăsăm să facă toţi ce vor? sau alegem o cale de mijloc?”, se întreabă Ion Jigău.

Moldova între vest şi est

Sociologul apreciază că cetăţenii Republicii Moldova nu acceptă în general incertitudinea, iar Europa este ceva incert în acest moment, în tot ce priveşte valorile, mentalitatea şi limba. Pe de altă parte, estul este ceva arhicunoscut şi limba rusă este cunoscută în proporţie de 90%, cel puţin la nivel de înţelegere, şi sute de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova merg să muncească la Moscova, Kaluga , Krasnodar, Tiumeni şi Surgut.

Vestul reprezintă în acest moment doar lozinci clamate de unii politicieni şi este necunoscut, fiindcă cei care au plecat în vest în mare parte nu mai vin acasă, fie din cauza faptului că nu vor mai putea pleca înapoi şi stau ilegal acolo, fie din alte considerente. Cei din vest chiar dacă vin acasă fac un fel de concediu în care trebuie să-şi rezolve toate problemele pe care nu le-au rezolvat cât erau plecaţi, mai crede Ion Jigău.