Criza politică din Republica Moldova îndepărtează rezolvarea conflictului transnistrean

Transnistria nu se va integra in Republica Moldova din cauza crizei politice de la Chisinau. FOTO: Adevarul

Republica Moldova a reiterat cererile privind scoaterea pacificatorilor ruşi din Transnistria cu o regularitate uimitoare în ultimii ani, însă aceste semnale sunt îndreptate mai curând publicului intern, consideră experţii ruşi consultaţi de agenţia TASS. Totodată Chişinăul nu poate prezenta o ofertă bună Tiraspolului atâta timp cât este capturat de o criză politică permanentă.

Chişinăul mai speră la reintegrarea republicii autoproclamate, iar pentru a realiza acest scop, Chişinăul foloseşte în primul rând presiunile economice.  În acest scop, Republica Moldova se bucură de sprijinul Ucrainei, care este gata oricând să sape groapa Rusiei, susţin analiştii de la Moscova care nu se aşteaptă la schimbări importante în ceea ce priveşte viitorul republicii autoproclamate Transnistria, deoarece în Republica Moldova nu încetează criza politică,  care poate fi soluţionată cumva doar după ce va fi ales un nou preşedinte.

Cererea lui Timofti şi Streleţ

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti a declarat sâmbăta trecută că toţi pacificatorii ruşi trebuie să plece din Transnistria. Acesta susţine că în regiune trebuie adusă o misiune civilă internaţională care să monitorizeze situaţia. Fostul prim-ministrul moldovean Valeriu Streleţ a venit cu o propunere similară la sesiunea Adunării Generale a ONU la începutul lunii octombrie.

În prezent, republica autoproclamată Transnistria găzduieşte un contingent de 400 de pacificatori ruşi şi un număr limitat de de trupe ruse – două batalioane care au un număr total de o mie de soldaţi. Militarii sunt responsabili de paza muniţiilor sovietice depozitate în Transnistria.

Transnistria, a cărei populaţie este formată în proporţie de 60% din ucraineni şi ruşi, a insistat să de divizeze de Moldova înainte de destrămarea Uniunii Sovietice din teamă că sporirea spiritelor naţionaliste va duce la unirea Republicii Moldova cu România. În 1992, Chişinăul pierde controlul asupra Transnistriei după tentative nereuşite de a o menţine sub influenţa sa prin putere, scrie TASS.  

Chişinăul nu poate prezenta o ofertă Tiraspolului

Atunci când au cerut scoaterea pacificatorilor ruşi, autorităţile de la Chişinău au subliniat înclinaţia lor pro-europeană, a declarat cercetătorul din cadrul Academiei prezidenţiale RANEPA, Serghei Bespakov. „Problema este însă că criza politică internă care se desfăşoară în Republica Moldova cu greu poate prezenta Transnistriei o ofertă de reintegrare acceptabilă”, crede acesta.

Pacificatorii ruşi se află în Transnistria de 20 de ani. Ei au reuşit să pună capăt conflictului sângeros de pe Nistru, scrie TASS. „De-a lungul anilor, ambele părţi au încercat din greu să pună la punct un proiect de pace. Unul dintre planurile cele mai bune a fost memornadumul Kozak din 2003 (Dmitri Kozak a fost prim-ministru atunci) care se referea la integrarea treptată a Transnistriei în Republica Moldova şi o reformă constituţională a Republicii Moldova. Prezenţa pacificatorilor ruşi urma să fie prelungită pe un termen foarte lung. Autorităţile comuniste s-au răzgândit în ultimul moment să semneze înţelegerea. La la sfârşitul anilor 2000 la putere au revenit forţele naţionaliste care au format o Alianţă pentru Integrare Europeană. Situaţia în Republica Moldova devine tot mai tensionantă”, crede Bespakov.

Totodată, presiunile economice asupra Transnistriei au crescut pentru că Moldova şi Ucraina ar fi stabilit o blocadă economică. „În scurt timp va fi creat un grup militar ucrainean pentru a patrula graniţa cu Transnistria. Ucraina nu va avea nici un beneficiu de pe urma acestui grup. Este doar o politică anti-rusească aplicată pe toate fronturile, înclusiv pe cel transnistrean”, declară  Bespakov.

Politica de creare a problemelor economice pentru Transnistria continuă, iar acest fapt este greu de acceptat, a declarat directorul pentru Republica Moldova şi Transnistria din cadrul Institutului de Studii CSI, Serghei Lavreonov. „Republica Moldova rămâne într-o criză politică continuă care nu se va rezolva până la alegerile prezidenţiale, care vor avea loc în martie, atât în Transnistria cât şi în Republica Moldova”, conchide Lavreonov.