Creşte vârsta de pensionare în Rusia

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Pensionarii
din Rusia se îndreaptă spre vremuri grele. FOTO AP
Pensionarii din Rusia se îndreaptă spre vremuri grele. FOTO AP

Posibilitatea de a creşte vârsta de pensionare, pentru cetăţenii care au acest drept, se află din nou în centrul dezbaterilor publice în Rusia, după ce ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, a precizat că o astfel de măsură reprezintă o nevoie urgentă, având în vedere situaţia complicată în care se află economia.

Propunerea are mulţi susţinători, dar şi mulţi adversari, inclusiv opozanţi în guvern, deşi, vicepremierul Olga Golodet a subliniat că poziţia guvernului cu privire la această problemă rămâne neschimbată pentru moment. O unanimitate nu există nici în rândul experţilor ruşi cu privire la schimbarea vârstei de pensionare, se arată într-o analiză TASS.

Oficial, vârsta de pensionare în Rusia este de 60 de ani pentru bărbaţi şi 55 de ani pentru femei. Pensiile se plătesc din fondul de pensii, care este alimentat din două surse principale: deducerile rezultatelor din asigurări şi transferurile bugetare (în cazul în care deducerile de asigurare nu sunt suficiente). Suma de anul trecut la Fondul de pensii a fost de 2.800 de miliarde de ruble (echivalentul a 56 miliarde de dolari).

Pensionar de la 63 de ani

Ministerul Finanţelor face presiuni pentru creşterea treptată a vârstei la care bărbaţii şi femeile se pot pensiona şi stabilirea acesteia la pragul de 63 ani. Ministrul Dezvoltării Economice, Alexei Uliukaiev, a sugerat o creştere graduală a vârstei de pensionare, cu şase luni în fiecare an pe o perioadă de 10-15 ani. Ministerul Muncii este împotriva unei astfel de iniţiative, argumentând că majorarea vârstei de pensionare nu va reduce deficitul fondului de pensii şi nu va uşura bugetul de stat.

Potrivit sondajelor de opinie, 80% dintre ruşi sunt împotriva creşterii vârstei de pensionare. Liudmila Pronina, lector la catedra de Economie şi Finanţe în cadrul  Academiei RANEPA, a precizat că nu există surse disponibile pentru a reface bugetul.  „Alternativele sunt puţine: o creştere a taxelor pe persoane juridice, care diminuează PIB-ul, sau o creştere a taxelor pe persoane fizice, adică a indivizilor, care deja se confruntă cu destule probleme sociale” a explicat Pronina. Unul dintre beneficiile reformei ar fi faptul că angajaţii vor fi în măsură să continue să lucreze fără a fi forţaţi să se pensioneze la vârsta de 55 sau 60 de ani.

Pe de alta parte, persoanele în vârstă nu vor mai avea timp pentru odihnă şi timp liber. Bunicii se vor afla în imposibilitatea de a petrece mai mult timp cu nepoţii.

Presiuni pentru reformă

Vladimir Nazarov, directorul adjunct al Institutului de Analiză socială şi Prognoze din cadrul Academiei RANEPA, a menţionat că problema vârstei de pensionare este coaptă de mult timp şi nu mai necesită amânare. „Evitarea creşterii vârstei de pensionare va fi imposibilă, pentru că populaţia continuă să îmbătrânescă, iar în fiecare an încă un milion de persoane părăsesc piaţa forţei de muncă” a precizat Nazarov. Expertul consideră că vârsta de pensionare trebuie să crească imediat, dar în mod treptat. „Experienţa altor ţări demonstrează că oamenii se pot adapta odată cu trecerea timpului. Creşterea vârstei de pensionare nu ar trebui să fie percepută ca un mijloc de a repara găurile din buget. Măsura va fi orientată pentru a asigura un raport normal între pensie şi salariu. Pe termen scurt, acest lucru nu va îmbunătăţi semnificativ situaţia bugetară” a menţionat Nazarov.

Strategie cu probleme

Alexander Safonov, rectorul adjunct al academiei RANEPA, a subliniat că nu există argumente evidente pentru a susţine o astfel de reformă în prezent. „Speranţa de viaţă în Rusia este mai mică decât în ţările europene unde această strategie de pensionare a fost deja pusă în aplicare. În cazul în care vârsta de pensionare va creşte, mulţi vor renunţa în mod natural la locurile de muncă” a explicat Safonov. În opinia sa, pe fondul crizei economice problema şomajului s-a agravat. „De îndată ce vârsta de pensionare creşte, tinerii vor găsi mult mai greu un loc de muncă. Deja acum tinerii reprezintă ponderea cea mai mare în rândul şomerilor. Asta înseamnă că cheltuielile bugetare pentru sprijinirea lor vor creşte” a precizat expertul. Mai mult decât atât, potrivit serviciului de statistici Rostat, aproximativ 40% din populaţia activă pe piaţa muncii va dezvolta diverse boli corelate cu locul de muncă odată cu creşterea vârstei de pensionare şi va avea nevoie de alte beneficii sociale suplimentare. „Fondurile pentru o astfel de suplimentare vor fi luate, nu din sistemul de pensii, ci din sistemul de asigurări sociale, cu alte cuvinte, de la buget. Astfel banii la bugetul de stat nu vor fi salvaţi” a avertizat expertul. Safonov crede că problema creşterii vârstei de pensionare trebuie să fie discutată, dar cu siguranţă această dezbatere nu poate fi iniţiată în acest an şi nici în 2016.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite