Contribuţia „Basarabiei necunoscute” la cultura română

Aportul basarabenilor la cultura română este enorm şi acest lucru este astăzi mai mult decât evident. Dincolo de realităţile istorice, politice sau economice există un suflet comun între Basarabia şi România care s-a păstrat dincolo de greutăţile timpului şi a vremurilor. Petru Comarnescu, filosof şi critic de artă ieşean, a observat cel mai bine această identitate spirituală şi chipul istoric al basarabeanului.

Comarnescu descrie basarabeanul ca fiind un om foarte bun, muncitor, indulgent şi religios, suportând bine vremurile grele şi tulburi care îi apăsă existenţa şi, nu în ultimul rând, un bun român, aminteşte scriitorul şi istoriograful Iurie Colesnic. Noul său volum, al zecilea la număr, din seria enciclopedică „Basarabia necunoscută”, lansat recent la Chişinău, cuprinde peste 30 de personalităţi marcante din istoria Basarabiei care au contribuit la modelarea unui spirit şi unei culturi specifice României şi Basarabiei, în esenţă, comune.

Faţa necunoscută a Basarabiei, istoria prin personalităţi

Colesnic susţine că volumul său este o reconstituire a istoriei Basarabiei prin personalităţile sale. Scriitorul mărturişeste că memoria este necesară pentru orice popor care aspiră spre autocunoaştere, spre o identificare profundă a spiritului său. „Cartea cuprinde o perioadă foarte mare, de la 1812 până în zilele noastre. Volumul începe cu un articol a omului care a vândut Basarabia Rusiei şi se încheie cu un eseu fantastic al lui Petru Comărnescu despre specificul sufletului basarabean. Trebuie să ne amintim de o serie de mari profesori ieşeni care au fost profesori în Chişinău, având o influenţă pozitivă şi extrem de edificatoare la acea vreme. Dintre aceştia este de ajuns să ne amintim de fraţii Iordăchescu, Ioan Savin sau de Gala Galaction. Scopul volumului de faţă se traduce simplu prin încercarea de a reconstitui istoria Basarabiei prin personalităţi. Există o faţă necunoscută a Basarabiei şi un spirit basarabean care trebuie redescoperit prin istoria noastră”, explică istoriograful.

Personalităţile au cultivat spiritul culturii române

Colesnic susţine că personalităţile care au venit în Basarabia au recunoscut în basarabeni nişte moldoveni români. „Nu i-au tratat ca pe nişte străini. Ei au încercat să aducă o parte din avuţia lor spirituală încoace şi s-o împărtăşească discipolilor. Cartea demonstrează că istoria şi cultura este una comună şi nu este cazul să se vorbească despre diferenţe prea mari între România şi Republica Moldova, cum ar fi, spre exemplu, limba. Limba literară română pe care aceşti intelectuali au vorbit-o era pe deplin înţeleasă aici în Basarabia. Personalităţile au cultivat spiritul culturii române. În carte este prezentat şi aportul basarabenilor la cultura română. Cartea nu este construită într-o singură direcţie, într-un singur sens. Există o mişcare circulară, reciprocă. Aportul basarabenilor la cultura română este enorm şi este bine să amintim acest lucru”, subliniază istoriograful.

Iurie Colesnic precizează că un sculptor ca Plămădeală a fost apreciat de cei mai mari autori români, adăugând că, în literatură, contribuţia lui Alexandru Robot este incontestabil majoră. „Spiritul basarabean a existat în afara atingerii fizice. Totdeauna a existat un timp spiritual,  chiar şi în perioadele când nu era posibilă o legătură culturală directă. Ceea ce avem astăzi este rezultatul unei îmbinări foarte reuşite”, concluzionează istoriograful.

Iurie Colesnic este istoriograf, publicist, editor, scriitor şi membru corespondent al Academiei Internaţionale de Cadre UNESCO din Kiev. Primul volum din seria „Basarabia necunoscută” a apărut în anul 1993.

Petru Comarnescu este filosof şi critic de artă, părintele spiritual al celebrei reviste de cultură şi filosofie Criterion, care întrunea un grup de excepţie, precum Mircea Eliade, Constantin Noica, Mihail Sebastian, Mircea Vulcănescu, Dan Botta. A găsit de cuviinţă să analizeze şi să aprecieze specificul sufletului basarabean.