Chişinăul vrea să interzică televiziunile ruse. Proiectul legii ascunde şi capcane pentru presa liberă

Parlamentul Republicii Moldova a înregistrat o iniţiativa legislativă de modificare a Codului audiovizualului care interzice retransmiterea posturilor TV străine care fac propagandă politică.

Iniţiativa le-a aparţinut unui grup de deputaţi din Partidul Liberal-Democrat şi Partidul Democrat care au înregistrat astăzi un proiect de lege la Biroul Parlamentului. Sergiu Sârbu, unul dintre autorii proiectului, a declarat că acest proiect de lege are drept scop limitarea propagandei politice externă şi crearea de mai multă producţie autohtonă.

Iniţiativa a fost salutată imediat de Asociaţia Naţională Jurnaliştilor din Moldova care o consideră drept ”un pas înainte pentru alinierea mass-media din Republica Moldova la normele audiovizuale din Uniunea Europeană”.

”În acelaşi timp, s-a dat un semnal aşteptat de multă vreme că există voinţa politică pentru a se elimina din peisajul mediatic audio-vizual propaganda externă ostilă Moldovei. Credem că orice emisiuni TV din străinătate care oferă cultură sau divertisment trebuie în continuare menţinute pentru publicul telespectator, dar mesajele extremiste, anti-naţionale, separatiste – nu. Salutăm în acelaşi timp mărirea conţinutului de produs autohton în mass-media audio-video. Este un lucru pozitiv, care – alături de mai buna promovare a limbii române – vine atât în beneficiul telespectatorilor din Moldova, cât şi în beneficiul oamenilor de media din ţara noastră” se menţionează într-un comunicat emis astăzi de către Asociaţia Naţionala Jurnalistilor din Moldova.

UPDATE 13:10, 2 aprilie 2015

Comunicatul de presă remis de Asociaţia Naţională a Jurnaliştilor din Moldova, în care aceasta anunţă că susţine iniţiativa de lege privind reforma audiovizualui este un fals. Cel puţin asta susţine preşedintele acestei asociaţii Sergiu Praporşcic, citat de Ziarul de Gardă. El a precizat că „ceilalţi membri ai Asociaţia Naţională a Jurnaliştilor nu au susţinut o astfel de iniţiativă. Nici eu nu o susţin, mai ales că eu lucrez la un post de radio care cade sub incidenţa acestei legi. Lucrez pentru Russsia Today şi cum înţeleg dintre posturile care ar urma să fie închise ar fi şi studioul Sputnik care intră în reţeaua Russia Today. Sigur, asociaţia nu a emis nicio declaraţie în susţinerea acestui proiect”, a afirmat Praporşcic pentru ZdG.

----------

Modificări suspecte în Codul Audiovizualului

În acelaşi timp, însă, proiectul de lege cu privire la modificarea Codului Audiovizualului nu ar fi fost consultat înainte de a fi inclus pe ordinea de zi a Parlamentului pentru votare, fiind suspectat că ascunde mai multe capcane pentru instituţiile de presă libere. Deputata din opoziţie, Corina Fusu, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la viteza cu care se lucrează la acest document. "PLDM+PCRM+PD este extrem de îngrijorată de protejarea spaţiului mediatic din RM. Doresc să votăm imediat proiecte de legi abia ieşite de la imprimantă. Proiecte pe care nici nu le-am citit, proiecte care nu sunt consultate cu specialiştii din ONG-urile de media, care nu au avizul Direcţiei Juridice a Parlamentului!", a declarat Fusu pentru Agora.md.

În acelaşi timp, proiectul de lege mai prevede un şir de modificări care nu ar fi avut avizul guvernului sau al societăţii civile. Astfel, modificările se referă la faptul că orice persoană care aduce învinuiri în cadrul subiectelor de presă, trebuie să prezinte şi dovezi. Totodată, „autorul informaţiilor răspândite prin orice mijloc de informare în masă trebuie să fie individualizat şi identificabil. Este interzisă răspândirea informaţiilor de către autori anonimi”.

Un alt articol al proiectului de lege prevede ca „enunţarea ipotezelor cu privire la producerea unor evenimente sau informaţia cu privire la activitatea unei instituţii publice va fi difuzată doar cu comentariul acestei autorităţi publice, iar în cazul în care autoritatea publică refuză să prezinte un punct de vedere, acesta trebuie precizat în mod expres”. Iar jurnaliştii care folosesc informaţii care „provin din surse confidenţiale, credibilitatea cărora nu este suficient verificată”, vor fi obligaţi să menţioneze că aceasta poate să nu corespundă realităţii.