Adrian Năstase a vorbit în limba moldovenească şi nu a avut nevoie de traducere
0
Lipsa unor strategii pentru spaţiul răsăritean, inclusiv pentru Republica Moldova, conferă României un anumit grad de incertitudine a politicii externe, chiar dacă statul de membru NATO şi UE creează un profil stabil, de oportunităţi pentru România.
Depinde de capacitatea României de a exploata acest potenţial şi de capacitatea elitei sale politice de a găsi un consens unitar şi durabil atunci când interesul naţional, în dauna interesului de partid, are prioritate.
În România, dezbaterile pe această temă sunt de multe ori preferate de un public ceva mai select şi bine informat. Totuşi umorul şi poveştile spectaculoase din trecut sunt pentru toată lumea!
Fostul premier Adrian Năstase a explicat în cadrul conferinţei ”Strategia răsăriteană din politica externă a României şi cea faţă de minorităţile rusofone din spaţiul de interes naţional. Cazul Republicii Moldova”, organizată de Fundaţia Europeană Titulescu, în parteneriat cu Asociaţia Europeană de Studii Geopolitice şi Strategice Gheorghe I. Brătianu, Institutul Fraţii Golescu pentru relaţii cu românii din străinătate şi Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina, că România are nevoie de strategii de politică externă bine articulate în zona estică, dacă vrea să existe şi să conteze cu adevărat în acest spaţiu.
Năstase a subliniat că în prezent lipsesc aceste strategii în spaţiul răsăritean şi acest lucru prejudiciază interesele românesti în această zonă şi introduc România într-o sferă de non-acţiune în planul politicii externe, viciind capacitatea diplomatică de a trasa şi persuada obiective pragmatice pentru România.
Limba moldovenească, o limbă străină ce se învaţă în mai puţin de o zi
Năstase a evocat un episod italian de politică externă pentru a sublinia artificialitatea discursului existent în Republica Moldova despre identitatea moldovenească, adăugând că identitatea, în definitiv, este o obţiune a fiecăruia, indiferent cât de absurd percepem noi acest lucru. „Îmi amintesc despre o discuţie mai spectaculoasă pe care am avut o la o întâlnire cu ministrii, apropo de limba moldovenească. Atunci, la reuniunea respectivă, am văzut că una dintre cabinele de traduceri avea notat limba moldovenească şi eu mi-am început discursul spunându-i lui Berlusconi că aerul de aici, de pe malul mării, la respectiva reuniune este absolut extraordinar şi că într-o singură zi am învăţat o nouă limbă străină, respectiv limba moldovenească. I-am spus atunci aşa: ”Ca să vă dovedesc îmi voi ţine discursul direct în limba moldovenească”. Şi mi-am ţinut discursul evident în română şi la sfârşit l-am întrebat pe un viceprim-ministru de atunci, dacă a înţeles ce am spus eu în limba moldovenească şi mi-a spus: Da!Sigur! În orice caz a fost destul de amuzant!”, povesteşte fostul premier.
Identitatea moldovenească, o supapă pentru presiuni pe axa Bucureşti-Moscova
Năstase a precizat că identitatea moldovenească poate reprezenta o filosofie de diplomaţie publică aplicată de Republica Moldova pentru a reduce presiunile exercitate de Bucureşti sau de Moscova. „În dicţionarul celebru al domnului Stati figurez şi eu. Undeva sunt menţionat în prefaţă deoarece nu am recunoscut limba moldovenească şi am avut rezerve faţă de ea. A fost un moment prin 2000 şi ceva când domnul Tarlev şi reprezentanţii guvernului au insistat foarte multe pe această chestiune. Identitatea moldovenească era o formă de echilibru pentru moldoveni având în vedere presiunile ce veneau de la Bucureşti şi de la Moscova”, apreciază Năstase.
În viziunea sa, ar trebui să punem în discuţie în NATO anumite lucruri deoarece această spirală cu frontiera răsăriteană creează cele mai multe probleme în primul rând pentru noi deoarece americanii sau portughezii sunt departe de acest spaţiu. „Şi americanii şi rusii au un interes în această zonă. Unele interese sunt legitime altele mai puţin sau chiar deloc. Pe acestea trebuie să le identificăm şi mai ales să vedem care sunt exact interesele româneşti”, punctează fostul premier.
Astăzi suntem din păcate vecini din nou cu Rusia
Generalul Constantin Degeratu consideră că trebuie să construim o strategie de securitate în zona răsăriteană deoarece ne află într-o zonă foarte fierbinte pe frontiera estică. „Cu siguranţă nu putem schimba geografia. Suntem aici de 300 de ani de la 1711 vecini cu Rusia. Am trăit un vis frumos în ultimii 20-25 de ani şi anume: Nu mai eram vecini cu Rusia! Astăzi suntem din păcate vecini din nou cu Rusia”, subliniază Degeratu.
Acesta a amintit că din 2008 în toate strategiile de politică externă şi securitate ruseşti NATO este declarat inamicul Rusiei. „Putin a venit la Bucureşti în 2008 şi a bătut cu pumnul în masă şi a zis: Nu mai vreau extindere NATO! Şi noi am zis că e bine. Ştiind bine criteriile NATO, Putin a organizat agresiunea impotriva Georgiei. Din acel moment Georgia a fost captivă în sfera de influenţă rusească, deoarece o ţară care are probleme teritoriale nu poate fi membru NATO”, apreciază Degeratu.
Rusia priveşte România ca inamic şi agresor
Din 2012 Rusia consideră extinderea UE o agresiune economică la adresa sa. Generalul a subliniat că din moment ce suntem un stat NATO, Rusia ne priveşte clar ca pe un inamic. În opinia sa, percepţia generală de care ar trebui să se ţină acont în acest moment reflectă poziţia Rusiei din 2008 încoace. „Dacă România sprijnă integrarea europeană a Republicii Moldova, atunci devine agresor al Federaţiei Ruse. Acest lucru este foarte clar în acest moment! În momentul în care spunem că suntem o singură naţiune cu două state devenim agresorii Rusiei. În timp ar fi bine să căutăm o soluţie de negociere mai paşnică cu Rusia”, explică Degeratu.
România trebuie se se aseze la masa de dialog şi negociere cu Rusia
Constantin Corneanu, istoric, cercetător al relaţiilor internaţionale şi preşedintele Asociaţiei Europene de Studii Geopolitice şi Strategice Gheorghe I. Brătianu, crede că România trebuie să se aşeze la masa de dialog şi negociere cu Rusia deoarece lucrurile sunt mai complicate decât par în realitate. „Trebuie să fim conectaţi la această lume estică. Ar deranja pe cineva la NATO sau la Bruxelles dacă România ar avea o strategie coerentă pentru spaţiul răsăritean?”, se întreabă Corneanu. În opinia sa, uităm de Transnistria, de românii de acolo şi de drepturile noastre istorice. „Un referendum în Moldova vis a vis de opţiunea unirii celor două state este o idee puerilă şi periculoasă! Nu putem să dăm apă la moară unei perspective ruseşti asupra istoriei. Noi în 25 de ani nu am reuşit să fim mai iubiţi la Chişinău, să ne facem mai bine înţeleşi în Moldova”, a explicat istoricul.
Planul Marshall pentru Moldova, o ficţiune
Acesta a precizat că planul Marshall pentru Republica Moldova, iniţiat de Fundaţia Universitară a Mării Negre, este inoperabil şi puţin ambiguu. În opinia sa, nu se precizează clar cine va administra un astfel de fond pentru Moldova şi ce companii româneşti vor investi acolo, având în vedere şi capacitatea investională a României. „Am înţeles că exită şi un plan Marshall pentru Republica Moldova. La ce se referă acest proiect mai exact? M-ar interesa ca investiţiile să vină din partea companiilor româneşti, dar noi încă un avem o burghezie reală care să aibă capacitatea de a investi la Chişinău”, a mai precizat preşedintele Asociaţiei Europene de Studii Geopolitice şi Strategice Gheorghe I. Brătianu.
Se încarcă comentariile...
