Semnalul de alarmă tras de fermierii români. „Există riscul să ne îndreptăm către o criză alimentară“
0
Într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului şi Parlamentului, fermieri, ONG-uri şi cercetători din agricultură şi alimentaţie propun măsuri care să vină în sprijinul producătorilor mici şi mijlocii, a muncitorilor sezonieri şi a consumatorilor săraci şi vârstnici.
Un grup de producători, organizaţii ale societăţii civile şi cercetători din domeniul agriculturii şi alimentaţiei a transmis o scrisoare deschisă Guvernului şi Parlamentului prin care trage un semnal de alarmă cu privire la nevoia luării unor măsuri care să vină în sprijinul producătorilor locali şi, în acelaşi timp, să prevină apariţia unei crize alimentare.
Intitulată "Sprijinirea ţăranilor - o prioritate pentru securitatea alimentară (şi) în contextul crizei COVID-19", scrisoarea pune accent pe faptul că fermierii mici şi mijlocii sunt cei care asigură nu doar în România, ci în întreaga lume, accesul la hrană atât în familiile şi satele lor, cât şi în oraşele de proximitate. "Dacă în prezent ne confuntăm cu o criză de sănătate, realitatea din jurul nostru ne arată că există riscul să ne îndreptăm către o criză alimentară (...) Lanţurile scurte alimentare şi economia locală nu doar asigură hrană proaspătă şi sănătoasă, dar reprezintă chiar soluţia la această criză, care se anunţă a fi una prelungită. De asemenea, susţinerea acestora reprezintă o oportunitate importantă de dezvoltare locală pe termen lung şi o plasă de siguranţă pentru potenţiale alte situaţii de criză", precizează semnatarii scrisorii deschise.
Deschiderea pieţelor ţărăneşti
În acest context, ei vin cu câteva propuneri care i-ar ajuta atât pe fermieri, ci şi pe consumatori, considerând că pentru a combate consecinţele crizei pandemice, politicile publice trebuie să se concentreze pe sprijinirea ţăranilor, a consumatorilor săraci şi a celor vârstnici. Astfel, pieţele ţărăneşti din sate şi oraşe, precum şi magazinele agricole, principala modalitate de desfacere a mărfii de la micii producători, trebuie să rămână deschise, iar autorităţile să aloce fonduri pentru dezinfectanţi şi echipamente de protecţie. "Pieţele ţărăneşti sunt importante pentru că asigură hrană la preţuri corecte pentru producători, dar şi pentru consumatori, inclusiv persoanele din grupuri vulnerabile şi vârstnicii cu pensii reduse".
FOTO Facebook.com/Eco Ruralis
Iniţiativele pentru vânzarea de alimente la domiciliu ar trebui sprijinite şi promovate, iar micilor producători să li se permită să-şi organizeze puncte de distribuţie fixe şi mobile. În acest sens, autorităţile locale ar trebui să pună la dispoziţie spaţii adecvate, iar Guvernul ori primăriile să acopere costurile cu funcţionarea acestora pe perioada restricţiilor impuse de pandemie şi cel puţin trei luni după aceea.
O altă propunere se referă la sprijinirea producătorilor pastorali, a crescătorilor de oi şi capre şi a apicultorilor, pentru ca aceştia să îşi poată desfăşura activităţile de transhumanţă şi pastoralism şi să aibă acces la piaţă.
Marfă românească în hipermarketuri
Semnatarii scrisorii apreciază că pentru a evita specula şi aprofundarea crizei alimentare, se impune ca adaosul comercial pentru alimentele de bază să fie reglementat şi plafonat, iar Ministerul Agriculturii să garanteze preţurile corecte pentru producători. O atenţie sporită va fi acordată dezvoltării infrastructurii de depozitare şi procesare pentru micii producători, responsabilitatea în această direcţie revenindu-i Ministerului Agriculturii şi autorităţilor locale şi judeţene: "Această investiţie este una de importanţă critică şi cu rol strategic pe termen mediu şi lung pentru dezvoltarea şi rezilienţa lanţurilor alimentare naţionale. Această infrastructură ar trebui să permită stocarea şi procesarea producţiilor de legume, fructe, cereale, lactate şi altele, unui număr mai mare de mici producători, sporind astfel posibilitatea de accesare a pieţei de către aceştia, precum şi accesul la hrană sănătoasă, proaspătă şi locală pentru consumatori".
FOTO Facebook.com/Eco Ruralis
Reprezentanţii asociaţiilor amintite susţin că legislaţia din domeniul achiziţiilor publice trebuie îmbunătăţită, astfel încât spitalele, cantinele, azilurile, dar şi şcolile şi grădiniţele să se poată aproviziona din aceste lanţuri alimentare scurte. Mai mult, să fie reintrodusă obligativitatea ca marile magazine să se aprovizioneze în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft cu alimente româneşti.
Protejarea muncitorilor sezonieri
Alte soluţii se referă la problema muncitorilor sezonieri migranţi în agricultură şi alimentaţie. În acest sens, arată sursa citată, pe toată perioada de criză Guvernul României şi cele din ţările gazdă trebuie să implementeze toate măsurile de prevenire COVID-19, care să vizeze cursele charter care asigură transportul lucrătorilor sezonieri, agenţiile de recrutare şi angajatorii, dar şi înfiinţarea unor linii telefonice de tip TelVerde unde lucrătorii sezonieri pot semnala încălcarea măsurilor de prevenire a COVID-19 de către angajatorii din ţările gazdă.
"E vremea, mai mult ca niciodată, ca Guvernul şi Parlamentul României să înţeleagă că hrana locală, sănătoasă, nutritivă obţinută de micii producători şi ţărani, precum şi accesul populaţiei la aceasta, la preţuri accesibile, înseamnă o economie locală puternică şi o securitate alimentară sustenabilă", concluzionează autorii scrisorii.
Printre semnatari se numără Asociaţia Eco Ruralis, Federaţia asociaţiilor apicole din România – ROMAPIS, Fundaţia ADEPT, Asociaţia pentru Susţinerea Agriculturii Ţărăneşti, Asociaţia Fiinţa Rurală - iniţiativa Cutia Ţăranului, WWF România, Asociaţia Hosman Durabil, Slow Food Cluj Transilvania, Proiectul de cooperare Just Food şi Rural Development Research Platform.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
