Preţul plătit de o poştăriţă care şi-a însuşit banii încasaţi la ghişeu. Cum s-a încheiat procesul în care a fost acuzată de delapidare
0O fostă angajată a Poştei Române a fost trimisă după gratii, fiind găsită vinovată de către instanţă de comiterea infracţiunii de delapidare.
Sălăjeanca Elena Dombi (42 de ani) a fost condamnată definitiv, de către Curtea de Apel Cluj, la 3 ani şi 8 luni de detenţie, pentru delapidare. Potrivit procurorilor, în intervalul noiembrie 2015 - aprilie 2016, în perioada în care lucra la Poşta din comună, a încasat 21 de facturi de curent şi un mandat poştal, pe care ulterior le-a anulat în sistemul informatic şi şi-a însuşit banii aferenţi, respectiv suma de 7.965 de lei. Ea şi-a notat toate codurile de bare de pe facturile anulate pentru a le achita după o perioadă de timp.
Sălăjeanca a ajuns în vizorul anchetatorilor după un control al Oficiului Judeţean de Poştă Sălaj, în urma unei sesizări făcute de compania de energie electrică cu privire la faptul că facturile nu fuseseră plătite. În tot acest timp, Elena Dombi a apucat să returneze contravaloarea a 10 din cele 21 de facturi, diferenţa de prejudiciu fiind achitată în timpul urmăririi penale. În faţa anchetatorilor, inculpata a recunoscut comiterea faptei, mărturisind că şi-a însuşit banii întrucât avea nevoie de ei, urmând ca treptat să-i pună la loc şi să achite facturile cu întârziere. De altfel, ea a achitat întreg prejudiciul, dar şi penalităţile de întârziere, motiv pentru care Compania Naţională Poşta Română nu s-a constituit parte civilă.
Condamnată într-un dosar de abuz în serviciu
La individualizarea pedepsei, instanţa a avut în vedere o serie de criterii generale precum împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
De asemenea, a avut în vedere circumstanţele privitoare la conduita şi persoana inculpatei, faptul că aceasta are antecedente penale, fiind recidivistă postcondamnatorie, dar şi că a recunoscut fapta săvârşită şi a cooperat cu organele judiciare.
Femeia a mai avut probleme cu legea şi avea la activ o condamnare cu suspendare într-un dosar abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, într-un dosar ce vizează retrocedarea unor terenuri. Cum infracţiunea de delapidare a fost comisă în termenul de încercare din primul dosar, Judecătoria Şimleu Silvaniei, ca primă instanţă, a revocat beneficiul suspendării executării, a cumulat cele două pedepse şi au trimis-o după gratii pentru patru ani.
Elena Dombi a atacat decizia magistraţilor şimleuani, cerând reindividualizarea pedepsei, în sensul reducerii acesteia la minimul special prevăzut de lege, respectiv de 7 luni şi patru zile de închisoare, se arată în motivarea sentinţei publicată pe rolii.ro.
"În primul rând, s-a arătat că împrejurările în care a fost comisă fapta sunt date de situaţia financiară precară în care se afla autoarea la momentul comiterii infracţiunii. Tot în acest context este de avut în vedere că motivul, respectiv scopul urmărit nu a constat într-o îmbogăţire, astfel cum se întâmpla în cvasitotalitatea cauzelor ce privesc infracţiunile cu caracter preponderent economic. În concret, fiind divorţată şi având în întreţinere un copil minor, inculpata a întâmpinat serioase dificultăţi în a-i oferi acestuia mijloace de trai decente. Aceasta a fost motivaţia concretă care a determinat-o să procedeze de o maniera neconformă legii. Consideră că aspectul este extrem de important întrucât mobilul infracţional oferă indiciile cele mai solide cu privire la posibilităţile de îndreptare ale persoanei, precum şi cu privire la factorul subiectiv. Mai mult decât atât, nu trebuie pierdut din vedere că încă de la momentul însuşirii sumelor de bani, inculpata şi-a notat codurile de bare de pe facturile anulate pentru a le achita după o perioadă de timp, aspect ce nu poate să conducă decât la diminuarea gravităţii faptei comise", a precizat apărarea.
Pedeapsă redusă
În motivarea sentinţei definitive, Curtea de Apel Cluj susţine că privitor la natura şi gravitatea rezultatului produs, "infracţiunea comisă, chiar dacă este una de serviciu, a fost una îndreptată împotriva patrimoniului astfel că nu se poate susţine cu just temei că gravitatea este una ridicată. Mai mult decât atât, rezultatul produs a constat într-un prejudiciu redus, în valoare de 7.965,44 lei. Totodată, nu trebuie pierdut din vedere că inculpata a achitat în totalitate această sumă, sens în care prejudiciul a fost recuperat".
În plus, după săvârşirea infracţiunii şi în tot cursul procesului penal, sălăjeanca a avut o conduită "exemplară", recunoscutându-şi faptele şi colaborând cu organele de urmărire penală, respectiv cu instanţa de judecată. "Mai mult decât atât, aceasta a răspuns tuturor solicitărilor şi a oferit explicaţiile necesare. De asemenea, a depus eforturi substanţiale pentru a acoperi într-un termen cât mai scurt prejudiciul cauzat, dând dovadă de asumare şi regret", se mai arată în motivare.
Raportat la circumstanţele personale ale inculpatei, Curtea a considerat că aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special redus în condiţiile legii "este aptă să conducă la atingerea dezideratelor sancţiunii, cu atât mai mult cu cât instanţa este obligată să dispună executarea efectivă, dată fiind starea de recidivă incidentă".
Din aceste considerente, judecătorii clujeni au admis apelul Elenei Dombi şi au redus pedeapsa pentru delapidare, de la un an de închisoare, cât i-a aplicat prima instanţă, la 8 luni, iar pedeapsa finală s-a diminuat la 3 ani şi 8 luni, de la 4 ani.
Citiţi şi:
Fost director de şcoală, trimis dupa gratii pentru delapidare. Ce acuzaţii i-au adus procurorii