Misterul morţii lui Gheorghe Şincai, cărturarul care a înfiinţat peste 300 de şcoli româneşti. Monumentul ridicat în memoria lui, aruncat în aer de maghiari

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Moartea unuia dintre cei mai importanţi istorici şi scriitori ai secolului XVII, Gheorghe Şincai, este învăluită în mister. Deşi oficial se susţine că ilustrul reprezentant al Şcolii Ardelene ar fi murit în Slovacia, au existat şi există voci care spun că acesta ar fi murit în localitatea natală a lui Corneliu Coposu, Bobota.

Prin faptul că a fost unul dintre cei mai eudiţi reprezentanţi ai epocii sale, dar mai ales datorită perseverenţei cu care a luptat pentru a aduce cartea cât mai aproape de români, în special de cei de la ţară, Gheorghe Şincai şi-a câştigat pe merit locul în galeria celor mai mari români. Un mister învăluie, însă, şi acum, moartea sa.

Viaţa - o certitudine

Se ştie, însă, cu certitudine că Gheorghe Şincai s-a născut în 28 februarie 1754 în localiattea Râciu de Câmpie - numită astăzi Şincai - din judeţul Mureş. După studiile făcute la Târgu Mureş, la Colegiul Reformat, îşi definitivează educaţia şi formarea apoi la Cluj, Bistriţa, Blaj, Viena şi la Roma, unde primeşte o bursă de studii la Colegiul Urban Pontifical ”De Propaganda Fide”. Potrivit Eniclopediei României, datorită faptului că învăţa bine, la Roma a fost luat sub ocrotirea cardinalului Ştefan Borgia, care era secretar la De Propaganda Fide, care l-a numit pe Şincai custode al bibliotecii acestei instituţii, iar apoi a cerut şi a obţinut pentru el de la papa Pius al VI-lea favoarea de a putea să viziteze şi bibliotecile Vaticana, Sopra la Minerva şi Benedictina. Gheorghe Şincai a primit inclusiv un specialist care să îl ghideze prin biblioteci, lucru pe care puţini alţii l-au primit înaintea lui.

Revenit în ţară, contribuie în mod decisiv la înfiinţarea a peste 300 de şcoli confesionale greco-catolice, iar în 1784, la vârsta de 30 de ani, devine directorul general al şcolilor româneşti unite din întreaga Transilvanie. În perioada în care a ocupat această funcţie, Gheorghe Şincai nu numai că s-a ocupat de inspectarea şcolilor, dar a adunat orice document care făcea referire la români. ”A început să scrie "Hronica românilor şi a mai multor neamuri în cât au fost ele amestecate cu românii, cât lucrurile, întâmplările şi faptele unora faţă de ale altora nu se pot scrie pre înţeles, din mai multe mii de autori, în cursul a treizeci şi patru de ani culese", dar a fost atacat puternic, fiind acuzat inclusiv de faptul că ar vrea să fie un al doilea Horea. Din cauza acestei lucrări şi acuzaţiilor care i se aduceau a căzut în dizgraţie, inclusiv episcopul greco-catolic al Blajului făcând ceea ce putea pentru a scăpa de el. Şincai este arestat la 14 septembrie 1794, iar după ce a fost eliberat din temniţă a rămas şi fără slujbă. Cu ajutorul episcopului greco-catolic de la Oradea, Samuil Vulcan, a plecat la Viena pentru a-şi căuta dreptatea la împăratul austriac, dar fără rezultat. Fără nici un venit, s-a aciuit la moşia contelui Vass, unde timp de şase ani i-a învăţat carte pe copiii acestuia”, se precizează în Enciclopedia României.

În 1811 Şincai este menţionat la Oradea, iar din 1814 nu se mai ştie nimic de el. ”S-a aflat doar târziu că Gheorghe Şincai a murit pe moşia contelui Vass, lângă Košice, în Slovacia, la 2 noiembrie 1816”, se arată în Enciclopedia României.

Legenda morţii lui Gheorghe Şincai la Bobota

Folclorul local şi chiar şi unele voci celebre indică un alt loc al morţii lui Gheorghe Şincai: fântâna lui Alexi, din satul sălăjean Bobota, acolo unde cărturarul şi înfiinţase, la începutul carierei sale, şcoala care astăzi îi poartă numele.

Potrivit istoricului Marin Pop, cercetător ştiinţific la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, printre adepţii acestei ”teorii” s-ar fi numărat şi Corneliu Coposu, născut la Bobota. ”Ca şi alţii, şi Coposu afirma că Gheorghe Şincai ”şi-a închis ochii spre vesnică odihnă, într-un sat sălăgenesc, de pe valea Crasnei. Iar osemintele gârbovite de desagii ce adăposteau cea mai scumpă comoară a neamului românesc au fost aşezate sub glia din Bobota, în faţa bisericii vechi, la umbra unui păr bătrân"”, spune istoricul.

Marin Pop spune că, pentru a eterniza memoria marelui iluminist, care se presupunea că şi-ar fi dat obştescul sfârşit la Bobota, sub îndrumarea protopopului Valentin Coposu, tatăl Seniorului, s-a înfiintat acolo Societatea culturală Gheorghe Şincai, unul dintre obiectivele societăţii fiind acela de a construi un monument pe locul unde se presupunea că ar fi înmormântat în Bobota. Corneliu Coposu, student la acea vreme, făcea parte din asociaţie. Pentru a face rost de bani, membrii asociaţiei au organizat acţiuni culturale, iar ”cu îngăduinţă ministerială”, a fost trimis în toată ţara, spre răscumpărare, un apel însoţit de 10 ilustrate. Preşedintele societăţii - notarul satului - a început să cutreiere ţara, distribuind aceste ilustrate şi argumentând necesitatea strângerii fondului pentru ridicarea monumentului propus. Potrivit istoricului, în anul 1939, cu ajutorul escadronului 18 cavalerie cantonat la Bobota, comandat de capitanul Gheorghe Rizescu, şi cu sprijinul localnicilor s-a reuşit să se ridice un monument în formă de cruce pe locul unde se presupunea că s-ar afla mormântul marelui cărturar.

Monumentul a fost aruncat în aer, după un an, de trupele maghiare

Monumentul ridicat în cinstea lui Gheorghe Şincai nu a durat decât un an. În 1940, după Diktatul de la Viena, odată cu cedarea Ardealului de Nord trupele horthyste au ajuns şi în Bobota. Îl căutau în special pe protopopul Valentin Coposu, aflat - potrivit lui Marin Pop - pe lista neagră a autorităţilor maghiare. Pentru că nu l-au găsit (familia Coposu se refugiase lângă Alba Iulia, în comuna Coşlariu, trupele maghiare s-au răzbunat şi au aruncat în aer monumentul ridicat în memoria lui Gheorghe Şincai, arborând în locul lui steagul unguresc.

Vă mai recomandăm:

Misterul a fost descifrat. Ce conţine documentul din sticla găsită sub fundaţia casei unui fost premier al României

Cum era Iuliu Maniu ca licean: fostul premier al României era elev eminent şi era pasionat de literatură, deşi învăţa în limba maghiară

Cum a fost transformat un conac boieresc ruinat în dispensar medical. „Minunea“ s-a petrecut într-un sătuc din Ardeal


 

Zalău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite