Patronul spiritual al Bibliotecii Judeţene din Sălaj, Ioniţă Scipione Bădescu - o viaţă marcată de lipsuri materiale, dar şi de prietenia cu Mihai Eminescu

Ioniţă Scipione Bădescu FOTO wikipedia.ro

Rămas orfan de ambii părinţi în primii ani ai vieţii, Ioniţă Scipione Bădescu este exemplul clasic al scriitorului lipsit de mijloace materiale, care şi-a găsit, uneori, inspiraţia, tocmai în traiul sărăcăcios.

"Ioniţă Scipione Bădescu nu a avut decât sufletul". Este descrierea succintă făcută de un coleg de breaslă, e-adevărat, din altă generaţie: Florin Horvath. Sufletul său a fost unul mare, care l-a îndemnat ca atunci când bunului său prieten Mihai Eminescu i-a fost greu, în anii de boală, să-i rămână alături până la sfârşit.

Ioniţă Scipione Bădescu s-a născut în 15 mai 1847 la Răstolţ, în Sălaj. Potrivit unui articol postat pe site-ul Bibliotecii Judeţene şi preluat din ziarul „Drum nou”, aprilie 1957, el a rămas orfan de timpuriu, lucru ce i-a marcat, probabil, întregul său parcurs în viaţă. Şcoala primară o face în satul natal, iar studiile secundare la liceul din Beiuş şi Oradea. "Începuturile sale literare datează din vremea când era elev al Şcolii Orădene. Activează cu însufleţire in cadrul „Societăţii de lectură din Oradea”, distingându-se ca traducător şi autor de poezii originale. În mai 1866, poezia „Adio către Ardeal” publicată în revista „Familia” a lui Iosif Vulcan, asigură debutul lui Bădescu". se precizează în articolul din 1957.

În timpul studiilor, Bădescu il cunoaşte personal pe Mihai Eminescu, de care îl va lega o prietenie strânsă pană la sfârşitul vieţii marelui poet. "În 1869, Bădescu se stabileşte in Bucureşti, unde continuă să studieze literele şi filozofia. Aici colaborează la „Romanul”, „Foaia societăţii pentru literatura romană”, „Trompeta Carpaţilor”, „Timpul”. Lipsit de mijloace materiale, Bădescu intră redactor la ziarul „Timpul”, unde lucrează alături de Eminescu şi Caragiale. Bădescu părăseşte Bucureştiul şi se intoarce în Transilvania ca trimis al Societăţii Culturale „Orientul”, pentru a culege „poporane” de la „Romanimea de dincoace de Carpaţi” şi pe care, o parte, le publică mai tarziu, în 1869, in „Convorbiri literare”. In 1870 se stabileşte la Iaşi, iar din 1871 lucrează la „Curierul de la Iaşi” şi „Noul curier roman”. Aici îşi ia licenţa in litere şi filozofie. In 1874 pleacă la Viena, de unde revine in 1878. In 1881 ocupă postul de revizor şcolar al judeţului Neamţ, iar mai tarziu, pentru Botoşani şi Dorohoi. După o activitate importantă in acest domeniu, in 1866 işi fondează propriul ziar „Curierul roman”, în coloanele căruia atacă cu curaj marile probleme ale vremii sale", se arată în "Drum nou".

Publicaţia mai relatează că, "începând cu 17 aprilie 1887, Bădescu îşi petrece serile in tovărăşia prietenului său Eminescu. I.S. Bădescu depune mari eforturi pentru a-l ajuta pe Eminescu în acei ani grei pentru marele poet. În 20 iunie 1889, in articolul publicat in „Curierul Roman” intitulat „La moartea lui Mihai Eminescu”, Bădescu invocă figura genialului poet a cărui moarte l-a impresionat profund. La 29 iunie 1889, publică, in acelaşi ziar, articolul „O protestare”, în care face mărturisiri in legătură cu amiciţia ce l-a legat de M. Eminescu. Începand cu anul 1901, Ioniţă Scipione Bădescu lipseşte tot mai mult din viaţa publică, fiind suferind la Bucureşti. În 1902 revine la Botoşani unde se stinge din viaţă la 4 octombrie 1904”.

Ioniţă Scipione Bădescu devine patronul spiritual al Bibliotecii Judeţene Sălaj în 1957. În 2011, conducerea instituţiei a dorit să îl înlocuiască pe Ioniţă Scipione Bădescu din această... funcţie, de patron spiritual, cu Vasile Avram, un scriitor contemporan, născut în 1940 în satul sălăjean Lemniu. Printre motive invocate de conducerea bibliotecii în sprijinul acestei schimbări se numără faptul că numele lui Ioniţă Scipione Bădescu ar fi prea greu şi că, din această cauză, apar greşeli în documente, precum şi faptul că activitatea literară a acestuia nu este suficient de bine cunoscută în ţară şi în străinătate. Pe fondul controverselor iscate, Biblioteca Judeţeană a renunţat la schimbarea numelui, Ioniţă Scipione Bădescu fiind şi astăzi patronul spiritual al instituţiei.